Fondul Suveran – ultima linie dreapta
Articol de , 11 martie 2019, 16:12
Dupa multe amanari, Ministerul Finantelor (MF) a publicat, vinerea trecuta, pe site-ul propriu, proiectul de hotarare de guvern prin care urmeaza sa fie infiintat Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii cu un capital initial de peste 19 miliarde de lei.
Dece este nevoie de o hotarare de guvern
Pentru ca asa a spus Curtea Constitutionala. Pe 6 iunie anul trecut Camera Deputaţilor a adoptat Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – SA. Opozitia a contestat insa legea la Curtea Constitutionala care a aprobat contestatia spunand ca potrivit Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome şi societati comerciale, “unitatile economice de interes republican se organizeaza ca societati comerciale prin hotarare a Guvernului”.
Infiintarea Fondului Suveran nu este ne-constitutionala, ci modalitatea prin care a fost infiintat, printr-o lege, este contrara legilor.
Dece un Fond Suveran
Pentru ca, in teorie, un fond suveran permite unui guvern sa faca investitii fara ca ele sa se reflecte in deficitul bugetar. Orice cheltuiala facuta de un guvern, inclusiv investiile, se adauga la deficitul bugetar. Un fond suveran de investitii este tot un instrument al statului, dar banii cheltuiti prin el, fie ca este dezvoltarea infrastructuii, sau infiintarea unei companii noi, sa zicem, in energie, nu se regasesc in deficitul bugetar.
Acestea fiind zise, MF a recunoscut ca intr-o prima etapa deficitul bugetar va creste in urma infiintarii Fondului, dintr-un motiv foarte simplu: capitalul social initial va fi format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei, precum şi din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni pe care statul le detine la 28 din cele mai profitabile companii.
Daca renunta la aceste actiuni, statul renunta implicit si la castigurile pe care le aduc aceste actiuni la buget, deci in primul an de functionare a Fondului bugetul de stat va pierde cam 4,7 miliarde lei. Aceasta pierdere in initiala, spune MF, va fi recuperată în anii următori.
In replica, crititicii Fondului Suveran atrag atentia ca anul trecut veniturile bugetului au fost de 295,1 miliarde lei, iar daca Fondul ar fi fost înfiinţat anul trecut, atunci veniturile la buget ar fi fost de 290,4 miliarde de lei, ceea ce ar fi dus la un deficit bugetar de 32 de miliarde de lei, respectiv 3,4% din PIB, peste limita admisa de Bruxelles.
Companiile care ar urma sa intre in portofoliul Fondului Suveran
Este vorba de toate bijuteriile coroanei, mai ales companiile energetice: Engie, Electrica, Delgaz Grid, E.ON Energie, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom Romania, „Loteria Română”, IAR SA, Oil Terminal, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime, „Romgaz”,„Hidroelectrica”, Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti”, „Nuclearelectrica”, Compania Naţională „Imprimeria Naţională” SA, Conpet, SN „Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia”, Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „T.B.R.C.M”, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de ridicat şi Recipientelor sub presiune , Cupru Min, Societatea Naţională a Sării, Romaero, „Administraţia Porturilor Maritime”, Administraţia Canalelor Navigabile , Antibiotice SA si Compania Naţională Unifarm S.A.
Adica toate companiile care sigur sunt rentabile in acest moment si care foarte probabil vor fi rentabile si pe viitor.
De-aceea hotararea de guvern spune: “Capitalul social iniţial al FSDI se împarte într-un număr de 1,47 miliarde de acţiuni nominative cu valoare nominală de 13 lei per acţiune”, pentru ca se prespune ca pe masura ce cele 28 de companii vor face profit, capitalul Fondului va creste.
FleetMaster, Soluția completă pentru planificare și optimizare rute, te ține informat și îți prezintă zilnic pe 98,3 FM rubrica „Strada de business”!
