Creștere dramatică a numărului de cazuri de abuz de tip bullying în rândul copiilor

Articol de bucurestifm, 21 februarie 2019, 15:01 / actualizat: 21 februarie 2019, 16:59

Asociația Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creștere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost: jigniri, sarcasm, loviri, îmbrânciri, denigrare sau insulte.

Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consiliere de lungă durată din partea specialiștilor Asociației Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică și juridică, respectiv 7.352 de cazuri.

„Aproximativ 75% dintre situațiile care ne-au fost semnalate și care au necesitat consiliere de lungă durată au făcut referire la probleme emoționale, de dezvoltare sau de comportament ale copiilor, prezentând risc crescut asupra sănătății mintale. Este o statistică îngrijorătoare și arată încă o dată că efectele abuzului fizic sau emoțional sunt dramatice și se manifestă pe termen lung. Este alarmant, de asemenea, că mai puțin de 5% dintre copiii care ne-au apelat au discutat în familie despre problemele lor. Mulțumim Telekom Romania pentru susținerea oferită în a ne asigura că dreptul fiecărui copil de a fi ascultat este îndeplinit zi de zi, de aproape două decenii, la Telefonul Copilului”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.

Formele de abuz sesizate Asociației Telefonul Copilului în anul 2018 au fost:

• 39,42% situații de molestare fizică și violență în familie;
• 29,07% situații de abuz emoțional;
• 19,61% situații de neglijare;
• 11.90% alte situații de abuz (exploatare prin muncă, cerșetorie, abuz sexual, trafic de minori, privare de libertate).

Mediul de proveniență al victimelor abuzului raportat a fost cu preponderență rural (56,52%), urmat de urban (29,96%), iar în 13,52% dintre situații apelanții nu au dorit să ofere informații despre acest aspect. Principalele regiuni din care provin: Regiunea Sud – Muntenia (24,21%), urmată de Regiunea Nord – Est (13,93%), Regiunea Sud – Est (13,12%) și Regiunea București – Ilfov (11,97%). Dintre apelanți, 16,70% au păstrat confidențialitatea în privința regiunii în care locuiesc.

„De cele mai multe ori în jurul abuzurilor se instaurează o cultură a tăcerii pentru că victimele nu au curajul să vorbească despre situațiile cu care se confruntă. Negarea sau refuzul de a solicita sprijin specializat nu înseamnă că aceste cazuri nu există. Informarea corespunzătoare și conștientizarea riscurilor la care se supun aceste persoane sunt primii pași ce trebuie făcuți pentru combaterea comportamentelor abuzive. Suntem alături de Asociația Telefonul Copilului în demersurile de sprijinire a victimelor, care au la dispoziție două instrumente gratuite, numărul 116 111 și aplicația HappyGraff, prin care pot solicita consiliere sau se pot informa despre drepturile pe care le au pentru a se proteja”, a declarat Ionela Păunică, Director Executiv Fundația Telekom Romania și Expert PR Telekom Romania.

Profilul victimelor abuzului

Victimele abuzului și violenței au fost în proporție de 51.86% băieți și 48.14% fete.

• 62,48% dintre copiii supuși abuzului au provenit din familii nucleare;
• 35,51% din familii monoparentale, familii extinse și familii adoptatoare;
• 2,01% din centrul de plasament.

Agresorii copiilor au fost:

• 79,78% ambii părinți, unul dintre părinți sau concubinul/concubina unuia dintre părinți;
• 17,17% alți adulți (persoane necunoscute copilului abuzat, rude, asistenți maternali, cadre didactice);
• 3,05% un alt copil.

Consilierea psihologică

70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenți și adolescenți, iar nevoile de consiliere indicate au fost:

• 29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaționare;
• 27,91% îmbunatățirea relației cu părinții;
• 22,14% nevoia de comunicare cu ceilalți (părinți, alți copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
• 20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Consilierea juridică

Apelanții care au solicitat consiliere juridică au fost părinți (93,24%) și copii cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani (6,76%). 53,62% dintre apelanți au provenit din mediul rural, 34,30% din mediul urban, în timp ce 12,08% au dorit să păstreze confidențialitatea privind această informație.

Părinții au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:

• probleme legate de familie (încredințarea minorilor, recunoașterea paternității, menținerea legăturilor personale cu copilul pentru părintele care nu a obținut încredințarea, dreptul la vizită al părintelui care nu a obținut încredințarea) în proporție de 42,51%;
• solicitări privind obtinerea ordinului de protecție / de restricție în 25,97% dintre cazuri;
• solicitări privind drepturile copilului în 23,55% dintre cazuri;
• 7,97% au fost solicitări privind drepturi legate de alocații/indemnizații pentru copil.

Copiii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:

• consecințe în urma divorțului părinților sau modul în care va fi afectată relația copiilor cu aceștia;
• măsuri de combatere a violenței în familie, precum ordinul de protecție și ordinul de restricție;
• consecințe, din punct de vedere legal, în urma părăsirii domiciliului pentru a locui cu alte persoane cu care au relații sentimentale.