163 de ani de la Eliberarea Romilor din robie – vremea amintirii si cunoasterii

Articol de cristina.toma, 21 februarie 2019, 09:31

Ziua de 20 februarie a fost pentru cei mai multi bucuresteni o zi ca oricare alta, o zi a anului 2019 plină de întâmplări mai mult sau mai puțin mărunte. Însă acum 163 de ani, ziua de 20 februarie a anului 1856 avea să fie începutul schimbării pentru romii care trăiau ca robi în Țara Românească deoarece la acea dată a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești“. Aceasta prevedea: ”Va fi desființată robia țiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare țigan, din Casa fondului de despăgubire.” Aceasta prevedea, de asemenea, că aceștia erau obligați să se statornicească, iar nomazii să se așeze în satele unde doresc, cu obligația de a avea locuințe și gospodării proprii.

Dezrobirea romilor fusese si unul dintre obiectivere revoluției de la 1848, cuprins în programul acesteia dar înfrângerea revoluiției a însemnat amânarea cu câțiva ani a dezrobirii romilor. Drumul până la ”Legiuirea…” din 1856 nu a fost unul ușor ci unul destul de anevoios și presărat cu multe obstacole.

Nici după dezrobire viata romilor nu a fost usoară dar una dintre cele mai lungi robii din Europa se terminase.

În data de 20 februarie 2019 la 163 de ani de la dezrobire Centrul de Cultură al Romilor Romani-Kher în parteneriat cu Teatru Excelsior aflat în inima Bucureștiului prin Primăria Municipiului București și Agenția Națională pentru Romi au organizat un eveniment cultural festiv menit să marcheze ”Ziua dezrobirii romilor in spațiu românesc”.

Expozita a cuprins imagini ale robilor romi, familii de romi din diferite perioade ale istoriei dar si documente juridice de dezrobire ce atestă sute de ani de robie a romilor in spatiu românesc. Expozitia – desi inedită – a rămas doar o zi la Teatrul Excelsior.

Tot cu această ocazie a fost lansat albumul carte – denumit cu modestie de organizatori brosură – ”Sclavia romilor in Țara Românească – fragmente de istorie socială, vânzări de copii. Căsătorii, Cereri de dezrobire” lucrare elaborată de către sociologul Adrian-Nicolae Furtună sub egida Centrului National de Cultură a Romilor-Romano Kher. Cartea aduce în atenția cititorului vieți ale unor oameni simpli care nu își puteau alege singuri drumul în viață și adesea nici măcar partenerul cu care să se căsătorească. De exemplu găsim vânzări de copii romi: astfel un băiețel a fost într-o zi vândut de trei ori, ultimul om care a fost dispus să îl cumpere și el la randul lui ”rumân” – adică iobag român al unei mânăstiri- oferindu-l pe copil în schimbul eliberării sale.

Lucrarea cuprinde si învoiri de căsătorii iar aici, în spatele actelor este aproape imposibil să nu intuim poveștile de dragoste pentru care protagoniștii lor au fost nevoiti să lupte. Dacă robii doreau să se căsătorească trebuiau neapărat să ceră voie stăpânilor iar dacă aceștia nu erau de acord tinerii erau desparțiti. Poveștile de iubire deveneau și mai complicate atunci când tinerii aveau stăpâni diferiti. Aici întâi trebuiau să se învoiască stăpânii. Dacă aceștia reușeau să se înteleagă unul plătea celuilalt o despăgubire pentru ca cei doi însurăței să fie împreună. Găsim și căsătorii mixte-mai ales între ”rumâni ai mânăsțirilor” și fete rome dar există și un caz în care o anume Maria ”Rumâncă” a unei mânăstiri care este căsătorită cu un rom, si el rob al mânăstirii. Există și o poveste care pur si simplu bate orice film: un anume Vataf Niculaie care se îndrăgostise de o roabă și se căsătorește cu ea, obligandu-se să dea starețului mânăstirii în fiecare an câte 20 de taleri pentru soția sa, câți ani va dura căsătoria lor.

Cartea cuprinde și cereri de dezrobire ale unor romi toate adresate Departamentului Dreptații Civile.

Seara s-a încheiat cu un spectacol inedit, piesa de teatru, ”Marea Rușine” un spectacol pus in scena de Alina Seban si care este totodată primul spectacol care vorbește despre sclavia romilor. Personajul principal al piesei este o tânără masterandă romă care își pregătește o lucrare despre istoria romilor. Documentându-se serios ea depăsește detașarea rece a cercetătorului și astfel readuce în actualitate toată paleta de ”rușini” asociată unui trecut îngropat și uitat, când propune coordonatorului disertației de masterat o temă tabu pentru mediul academic românesc: sclavia romilor. Rușinea, în toate formele ei, de la frică, mânie, pudoare, jenă și până la ocară, batjocură, ofensă, este redescoperită și retrăită la nivel individual, așa cum a fost resimțită la nivel colectiv și comunitar, de personajele care gravitează în jurul poveștii: profesoare, colege și familie.

Marea Rușine împletește povești despre solidaritate și lupte actuale, legând istoria robiei romilor de experiențe cotidiene contemporane.

Insă dincolo de toate acestea -expozitie, carte, spectacol- care au darul de a darâma stereotipuri publicul poate descoperi nu doar o pagină de istorie pe care majoritatea nu o cunoșteau  ci și o umanitate cu toată gama de sentimente, și emoții pe care nu o bănuiau. Mesajul serii a fost unul comun atât pentru  majoritari cât și pentru minoritari: necunoașterea dezbină și produce suferință iar cunoașterea unește. La eveniment au fost prezenti atât reprezentanti ai comunității rome dar si numerosi oaspeți români și reprezentanti ai altor minorități.