Romania – victima colaterala in jocurile de interese

Articol de , 11 februarie 2019, 16:18

La sfarsitul saptamanii trecute Romania, fara voia ei, a invatat inca o lectie despre razboiul intereselor economice la nivel european si global.

Ce s-a intamplat

Vineri, la Bruxelles s-a discutat situatia Directivei 73/2009 privind normele comune pentru piața interna in sectorul gazelor naturale directiva ale carei prevederi intra in conflict cu santierul gazoductului Nord Stream 2 care ar urma sa conecteze direct Europa Occidentala de Rusia.

Gazoductul este dorit in special de Germania, dar si de Olanda si Austria insa Comisia Europeana afirma ca Directiva, care se refera strict la retelele de gaze din spatiul comunitar,  ar trebui sa se aplice si la gazoductele la care provin din tari terte, in cazul acesta din Rusia.

Aceste gazoducte ar trebui, deci, sa respecte aceleasi reguli cu cele europene, respective: transparenta preturilor, accesul tertilor la infrastructuri, precum si separarea activitatilor intre companile care sunt furnizori de gaze si companiile care gestioneaza conductele.

Proiectul Nord Stream 2, asa cum este conceput, nu respectă aceste reguli.

Detinand presedintia in exercitiu al Consiliului European, tara noastra a trebuit, vineri, sa adopte o pozitie pe acest subiect. Cu doua zile inainte, miercuri,  cancelarul german Angela Merkel a avut o discutie, se pare destul de lunga, cu premierul Viorica Dancila pe care a incercat sa o convinga ca Romania sa nu sustina aplicare Directivei 73 si la Nord Stream 2, dar Bucurestiul a considerat ca interesul european colecticv este mai important si a decis sa se alature tarilor din Europa de Est, din Europa de Nord si tarilor baltice, care consideră că acest gazoduct face din UE un ostatic al Moscovei.

Discutia este, in acest moment, doar la nivel de ambasadori ai tarilor comunitare, dar regulile europene spun ca cele 27 de state trebuie sa ajunga la o pozitie comuna inainte de a incepe sa negocieze cu Parlamentul European, care se opune Nord Stream 2.

Romania a contrazis Germania.

Dincolo de un posibil simt al datoriei de presedinte in exercitiu al UE, aceasta verticalitate morala are si o alta explicatie, diplomatica: pana joi inclusiv Franta declara oficial ca este si ea de acord ca Directiva 73 sa se aplice si pentru Nord Stream 2, deci Bucurestiul conta pe sprijinul unuia din cei doi actori importanti din Europa.

Un asemenea sprijin este esential atunci cand calculezi ce sanse de succes are demersul in care te-ai implicat si tu ca stat, mai ales cand este vorba de o chestiune exceptional de sensibila.

In schimb vineri, cand s-a asezat la masa discutiilor, Franta i-a surprins pe toti cand a anuntat ca si-a schimbat pozitia cu 180 de grade si, impreuna cu Germania, a propus un text de compromis care ar  permite si respectarea Directivei gazelor si constructia Nord Stream 2.

Explicatia

Surse diplomatice la la Bruxelles, au declarant off the record, pentru EurActiv.com ca pur si simplu Franta vrea sa faca un targ cu Germania, Olanda si Austria: Parisul nu se mai opune la proiectul dorit de cele trei tari in domeniul gazelor, iar in schimb cele trei taru nu se mai opun proiectului bugetului comun al zonei euro.

Astazi, ministrii de finante din zona euro ar urma sa discute tocmai planul pentru un buget comun al celor 19 tari. Olanda este, sau era inainte de compromisul de vienri, cea mai putin dispusa sa accepte planul dorit de Franta, dar in acelasi timp Olanda este foarte interesata de Nord Stream 2.

Victima colaterala

Din toata acesta targuiala Romania a iesit mare pierzatoare. Comisia Europeana, oricat se arata ea de intransigenta, cu siguranta va accepta textul incheiat intre cele doua cele mai mari economii din Europa, asa incat verticalitatea Bucurestiului in numlee interesului comun european a fost total inutila, ba chiar va fi paguboasa.

Va fi paguboasa  pentru ca, asa cum remarca europarlamentarul ALDE Norica Nicolai, dupa ce ai sustinut o initativa care supara in cel mai inalt grad Germania si Olanda, care deja erau ostile Romaniei mai ales pe problema aderarii la Spatiul Schengen, acum sansele Romaniei de intrare Schengen au devenit, intr-adevar, zero absolut.

Pe scurt Romania a fost, inca o data, si actor secundar si victima colaterala a jocului dintre marii actori.

FleetMaster, Soluția completă pentru planificare și optimizare rute, te ține informat și îți prezintă zilnic pe 98,3 FM rubrica „Strada de business”!