Consolidarea gardului Parcului Cișmigiu …

Articol de Mircea Apostolescu, 19 decembrie 2018, 13:22

La începutul lunii septembrie, gardul de pe Bulevardul Regina Elisabeta, chiar peste drum de Primăria Capitalei, al Parcului “Cișmigiu” a fost demontat și au început lucrări de amploare pe aliniamentul acestuia. Deocamdată vechiul gard metalic, capodoperă de orfevrărie, nu a fost repus pe locul său, deși se împlinesc aproape patru luni de când au demarat lucrările.
Într-un răspuns pentru București Fm, Primăria Capitalei (PMB) spune că lucrările de restaurare a gardului vizează, deocamdată, doar latura dinspre Regina Elisabeta a parcului, fiind parte a unui proiect aprobat și autorizat anterior, proiect ce privește reabilitarea peisagistică a Parcurilor “Carol I”, “Cișmigiu” și “Herăstrău”. Gardul de pe celelalte laturi ale Cișmigiului va fi restaurat în baza unui alt proiect, mai spun cei de la PMB.
Municipalitatea mai spune și că gardul își va păstra “toate coordonatele originale, legate de poziționare, elemente decorative, proporție, textură”. Proiectul are drept scop înlocuirea soclului degradat al gardului cu unul nou, etapă care ar fi fost deja realizată. Finisajele vor respecta aspectul inițial de similipiatră și vor fi realizate atunci când condițiile meteo o vor permite, promit cei de la PMB.
Cât privește elementele montate pe soclul gardului, adică partea metalică propriu-zisă, după curățare și verificare, vor fi “depuse doar cele cu structură solidă, urmând că celelalte să fie replicate după modelul original, pentru unitate estetică”, se mai arată în răspunsul Municipalității.
În același document se mai arată că înainte de începerea lucrărilor, “segmentul de gard dintre Liceul Lazăr și intrarea principală din dreptul Arhivelor Naționale avea aproximativ 20% dintre stâlpii originali, restul fiind înlocuiți, de-a lungul timpului, cu țevi metalice”. Însă “Panourile cu zăbrele se vor restaura și se vor reamplasa pe coordonatele inițiale”, mai promite răspunsul PMB pentru București Fm.

De asemenea, răspunsul mai precizează că proiectul are atât avizul Ministerului Culturii, obținut anul trecut, cât și autorizație de construcție, eliberată anul acesta.

Costul lucrărilor este de 441.222,82 lei, fără TVA, conform PMB.

Puțină Istorie ….

În 1852, se făcea prima împrejmuire, cu uluci, a Grădinii “Cișmegiului”. Tot atunci, se instalau 100 de “lavițe fără rezemătoare, din lemn de stejar, lungi de un stânjen”.
Dar, “actul de naștere” al celei mai vechi grădini publice din București datează din 1779, când domnul Țării Românești Alexandru Ipsilanti poruncea construirea a două cișmele, în București. Prima dintre acestea se făcu pe locul actualului parc, spre ceea ce acum se numește Bulevardul Știrbei Vodă.
Dar de unde până unde Grădina “Cișmegiului”?! Ei bine, lângă această cișmea își făcu casă “marele cișmegiu” Dumitru Silugi-bașa, care avea ca principală însărcinare vegherea asupra curgerii apelor și a cișmelelor orașului. De la el apare și toponimul de “Cișmegiului”, nume dat la început lacului aflat în mijlocul terenului mlăștinos unde se află azi parcul. “Balta Cișmegiului” se revărsa, pe atunci, în fiecare an, apele sale ajungând cam până pe unde se ridică astăzi impunătorul Palat al Cerului Militar Național.
La 1830, generalul Pavel Dimitrievici Kiseleff, guvernatorul țării sub regimul Regulamentelor Organice, porunci secarea “Bălții Cișmegiului” și transformarea terenului în grădină publică.

În acest scop, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, la 1847, cu adus la București fostul șef al Grădinilor Imperiale din Viena, grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, care va transforma terenul insalubru în grădină publică după moda englezească.
După izbucnirea Revoluției de la 1848, Gheorghe Bibescu abdică și noul domn, Barbu Știrbei, porunci săparea unui heleșteu și a unui canal de legătură cu Dâmbovița.
Inaugurarea oficială a “Grădinii Cișmegiului” se făcu abia la 1854. Aproape 30 de ani mai târziu, la 1883, Municipalitatea extindea parcul cu încă vreo 15 mii de metri pătrați, cumpărând o parte a fostelor grădini ale importantei familii boierești Crețulescu. În același an, sunt aduse lebede și pelicani, pe lacul din parc. În iarna aceluiași an, lacul îngheță și pentru prima oară fură organizate cursuri de patinaj.
La 1943, în partea dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu a parcului fu amenajată Rotonda Scriitotrilor, ce găzduiește busturi ale unor mari gânditori, oameni de cultură și scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.

Puțini știu că, tot pe partea dinspre Schitu Măgureanu, în locul numit “La Cetate” se păstrează ruinele unei mănăstiri construite la 1756 de către logofătul Văcărescu. Din incinta acesteia, pornea un tunel secret care făcea legătura între Palatul Crețulescu și malul plin de ascunzișuri ale Dâmboviței. Căci familiile boierești nu uitaseră cum turcii cuprinseseră pe neașteptate Bucureștii, prinseseră pe domnul Constantin Brâncoveanul, cu tot cu fiii și ginerele său, ducându-i la Stambul unde își pierdură capetele, la 1714, chiar în ziua Adormirii Maicii Domnului.
Unul dintre ginerii Brâncoveanului, Iordache Kretzulescu, care ținea Safta, fica domnitorului, după ce scăpară cu zile din exilul de la Stambul, la 1720, ctitori, la 1722, frumoasa biserică Crețulescu, ce mai poate fi văzută și în ziua de azi.