Obligația de a produce gunoi!

În timp ce în Europa comunitară se pedalează pe ideea de a reduce cantitatea de deșeuri pe care fiecare dintre noi o producem, cele șase sectoare ale Capitalei ar putea fi obligate să asigure peste 235.000 de tone de deşeuri pentru instalația de Tratare termică ce va fi construită de către Primăria Municipiului București (PMB).

Astfel, conform unui proiect de hotărâre a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), proiect aflat în dezbatere publică pe site-ul pmb.ro, sectoarele Capitalei vor avea obligaţia de a asigura o cantitate minimă totală de 235.130 tone de deşeuri reziduale pentru instalaţia de tratare termică şi valorificare energetică a deşeurilor municipale.Cantitățile de deșeuri defalcat pe sectoare sunt: Sectorul 1 – 28.130 tone, Sectorul 2 – 43.100 tone, Sectorul 3 – 48.100 tone, Sectorul 4 – 36.000 tone, Sectorul 5 – 33.900 tone, Sectorul 6 – 45.900 tone.

Cantităţile minime vor putea fi revizuite numai pe baza unor noi evaluări şi justificări, prevede proiectul.

Totodată, sectoarele vor trebui să prevadă în contractele cu operatorii de salubrizare obligaţia acestora de a respecta un flux care să asigure ajungerea deşeurilor reziduale la instalaţia de tratare termică. De asemenea, vor avea obligaţia de a asigura sortarea deşeurilor reciclabile colectate separat începând cu anul 2018.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 5.000 de lei. De asemenea, pentru fiecare tonă de deşeuri neasigurată, fiecare sector va plăti către PMB contravaloarea aferentă tarifului de tratare termică/tonă.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se va face de către Direcţia Generală de Poliţie Locală a Municipiului Bucureşti.

Construcția de incineratoare nu este o strategie bună pentru managementul deșeurilor, deoarece descurajează aplicarea de măsuri pentru reducerea cantității de deșeuri produse. În plus, incineratoarelor produc noxe extrem de dăunătoare sănătății omului, a declarat pentru București FM Irina Breniuc de la Asociația “Zero Waist”. Construcția unui incinerator este o investiție foarte mare și autoritățile locale trebuie să garanteze o anumită cantitate de gunoi, cea din prezent, pe o durată foarte lungă, până la 30 de ani, pentru funcționarea incineratorului. Acest lucru va descuraja aplicarea de politici publice locale pentru diminuarea cantității de deșeuri produse, explică Irina Breniuc.

Proiectul de hotărâre menţionat mai prevede şi aprobarea Master Planului pentru sistemul de management integrat al deşeurilor la nivelul municipiului Bucureşti. Conform acestuia din urmă, în instalaţia de incinerare vor fi tratate numai deşeurile reziduale rămase după colectarea separată a deşeurilor reciclabile şi a biodeşeurilor.

Pentru proiectul instalației de Tratare Termică și Valorificare a Deșeurilor, PMB va solicita finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Cât privește ideea că incineratorul ar constitui o sursă alternativă de energie regenerabilă, această idee este total greșită. Pentru arderea gunoiului se folosește o sursă de energie, gazul metan, electricitatea etc. Deci nu este vorba despre o sursă regenerabilă de energie. Acest lucru este dovedit de faptul că, potrivit proiectului, costurile anuale de operare şi întreţinere, din care au fost scăzute veniturile din valorificarea energetică, vor avea o valoare maximă de circa 84 de milioane de euro. Deci, exploatarea incineratorului va costa 84 de milioane de euro pe an. Potrivit documentului, instalaţia va avea o capacitate de 155.000 – 235.000 de tone/an, va produce energie termică de 260 GWh/an, dar şi energie electrică (80 GWh/an).

Master Planul mai propune retehnologizarea şi extinderea staţiei de compost ALPAB astfel încât să asigure o capacitate de compostare a deşeurilor verzi din parcurile şi grădinile publice de 20.000 de tone/an (termen de realizare 2020) şi pregătirea proiectelor pentru finanţarea de către Administraţia Fondului pentru Mediu a achiziţiei de echipamente pentru colectarea separată a biodeşeurilor din deşeuri menajere şi similare (termen de realizare 2019).

Conform unor tabele comparative, costurile de operare şi întreţinere pentru activitatea de gestionare a deşeurilor în anul 2018 sunt de 7,2 milioane euro, în timp ce veniturile sunt estimate la 59,2 milioane lei. Pentru anul 2023, în condiţiile introducerii instalaţiei de incinerare cu valorificare energetică, a unor staţii de sortare pentru deşeuri reciclabile colectate separat şi a unor instalaţii de digestie anaerobă, costurile de operare şi întreţinere ar urma să crească la 114,9 milioane euro, în timp ce veniturile (din deşeuri reciclabile sortate, compost, energie şi agent termic) sunt estimate la 94,7 milioane euro. Pentru anul 2030 sunt prevăzute costuri de operare de 109,6 milioane de euro şi venituri de 102,8 milioane euro, iar pentru 2046 – costuri de 115,4 milioane euro şi venituri de 121,8 milioane euro.

Potrivit proiectului, populaţia Municipiului Bucureşti reprezintă circa 9% din populaţia ţării, dar cantitatea de deşeuri generată în Capitală reprezintă circa 20% din cantitatea totală generată la nivel naţional.

Conform estimărilor, în anul 2016, în Bucureşti au fost generate circa un milion de tone deşeuri municipale, dintre care circa 606.000 tone deşeuri menajere şi circa 259.000 tone deşeuri similare celor menajere. În acelaşi an au fost colectate separat de către operatorii de salubrizare care au contract cu primăriile de sector doar 27.000 tone deşeuri reciclabile.

Din cantitatea totală de 1.033.874 tone estimată a fi fost generată în anul 2016, circa 15% a fost reciclată, circa 10% a fost valorificată energetic (co-incinerată în fabrici de ciment), iar cantitatea depozitată a fost de circa 756.400 tone.

În context ar trebui amintit și faptul că țara noastră și-a asumat față de partenerii europeni obligația de a reduce cantitatea de deșeuri cu 50%, până în 2020.