Calitatea aerului din București, între deziderate și realitate!
Articol de Mircea Apostolescu, 12 februarie 2018, 19:02
Centrul Bucureștiului și marile artere de circulație sunt cele mai poluate zone ale orașului, iar principalii vinovați sunt traficul rutier și încălzirea globală, a declarat astăzi Ioana Șuteu, responsabilul cu Planul privind calitatea aerului, din cadrul Direcției de Mediu a Primăriei Capitalei.
Printre măsurile pe care Municipalitatea le propune pentru scăderea poluării cu pulberi în suspensie, oxizi de azot și benzen se numără:fluidizarea traficului rutier și stimularea folosirii transportului public. Astfel, până în anul 2020, toate intersecțiile din București ar urma să permită prioritizatrea transportului public.
Tot pentru impulsionarea utilizării transportului public, ar trebui finalizate lucrările la magistrala M5, către Drumul Taberei, și ar trebui construită magistrala M6, spre Aeroportul Otopeni și ar trebui finalizate lucrările la Centură Capitalei.
În vederea fluidizarii traficului, Primăria Capitalei va moderniza 93 de kilometri de artere de circulație și va acționa pentru creșterea ponderii transportului electric. De asemenea, vor fi luate măsuri pentru dezvoltarea transportului alternativ. Astfel, până la finalul acestui an, vor fi amenajați 30 de kilometri de piste pentru biciclete și va fi pus la dispoziția bucureștenilor un sistem de bike-sharing.
Planul de măsuri pentru calitatea aerului mai prevede măsuri precum modernizarea liniilor de tramvai și a 100 de tramvaie dintre cele existente deja în parcul RATB, instituirea benzilor unice pentru transportul public. De asemenea, vor fi amenajate parcări de tip park & ride, la întrările în oraș. Astfel, Metrorex va amenaja o parcare de acest tip în zona Străulești, iar Primăria Capitalei în zonele Pantelimon-Vergului, Prelungirea Ghencea – Domnești și Berceni.
Ioana Șuteu, responsabilul cu planul antipoluare al Municipalității a declarat însă că Bucureștiul este un oraș foarte aglomerat și, din această cauză, reducerea poluării aerului în zonele centrale nu se poate face decât prin implementarea unui set de măsuri ce include amenajarea de parcări cu plată și controlul foarte strict al parcării neregulamentare, înființarea unei linii verzi, cu care bucureștenii să poată circula în zona de interes administrativ și limitarea accesului autovehiculelor în zona centrală prin instituirea de taxe de tip vigneta.
Măsurile propuse de Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei mai includ și reamenajarea a 308 hectare de spatii verzi și identificarea și reamenajarea terenurilor degradate, crearea unui sistem al Municipalității pentru monitorizare a calității aerului, dar și conștientizarea populației cu privire la nivelul și consecințele poluării și asupra rolului pe care fiecare persoană îl poate avea în reducerea acesteia.
Oana Mateescu, de la “Asociația pentru Natură și Protecția Mediului”, a pus problema gropii de gunoi de la Chiajna-Rudeni, întrebând ce măsuri conține Planul privind calitatea aerului pentru rezolvarea poluării din nordul Bucureștiului.
Marian Ivan, de la Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ, a opinat că planul propus de către Municipalitate include numai măsuri ce vor duce la stimularea traficului rutier și nu conține măsuri pentru stimularea traficului pietonal. Trotuarele sunt blocate de mașini, iar noile autobuze, troleibuze și tramvaie nu vor duce la îmbunătățirea calității transportului public, pentru că vor rămâne blocate în traficul general, în lipsa benzilor unice, a opinat Ivan. Șeful de la OPTAR a solicitat introducerea unei taxe pentru ocuparea domeniului public pe care să o plătească toți proprietarii sau deținătorii de mașini din București, desființându-se, astfel, parcarea gratuită.
