Legea română, pentru una mumă, pentru alții ciumă

Articol de Mircea Apostolescu, 9 ianuarie 2018, 15:53

Unul dintre principiile fundamentale care stau la baza tuturor sistemelor de drept moderne este acela al egalității în fața legii. Mai pe românește asta înseamnă că persoanele aflate în aceeași situație juridică trebuie să primească un tratament similar din partea organelor de aplicare a legii, fără ca vreunul dintre subiecții de drept să primească un tratament preferențial ori să fie discriminat.

Ei bine, la noi, la români, principiul egalității în fața legii este stipulat în Constituție, dar rămâne, de prea multe ori, o vorbă goală, fără conținut. Legea se aplică în funcție de starea socială, adică de grosimea pungii, de sistemul relațional sau, mai clar, de pilele și cunoștințele pe care le poți accesa etc.

Spre exemplu, în 2015, după dezastrul de la Colectiv, era adoptată Legea 282/2015 care interzicea organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare care implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic.

Prin urmare, pe 26 noiembrie același an, Primăria Capitalei începea să le trimită agenților economici care își desfășurau activitatea la parterul clădirilor cu bulină roșie notificări în urma cărora trebuiau să își sisteze activitatea în 24 de ore. În caz contrar, amenda aplicabilă putea merge de la 50-70 de mii de lei.

În urma acestor notificări, multe magazine de pe Bulevardul Magheru, de pe Calea Victoriei, de pe bulevardele Regina Elisabeta și Mihail Kogălniceanu s-au închis.
Multe, dar nu toate … Pentru că legea se aplică diferențiat. Astfel, în Piața Română, la parterul aceluiași bloc cu o bulină roșie cât toate zilele se află Cimematograful “Excelsior” și Librăria “Papirus”. În vreme ce cinematograful și-a închis porțile, imediat după intrarea în vigoare a Legii 282/2015, librăria nu a fost închisă nici o zi, ci și-a continuat activitatea ca și cum bulina roșie de deasupra ușii nici nu ar exista.

Tot pe Magheru, dacă o iei în jos spre Universitate, dai de Sala Magheru a Teatrului Bulandra, care, acum, este deschisă și își primește spectatorii. Inițial, în 2015, sala a fost închisă, ca fiind la parterul unei clădiri cu bulină roșie. Apoi, au urmat o serie de scandaluri cu privire la sala unde avea să joace Teatrul “Bulandra”, culminând cu cel dintre managerul teatrului și directoarea ARCUB, având în centrul său Sala Batistei. Apoi, proprietarii din imobil au contestat expertiza care încadra clădirea în clasa întâi de risc seismic și au obținut satisfacție, adică bulina nu e chiar atât de mare și nici chiar atât de roșie … Odată cu Sala Magheru, s-au redeschis și celelalte magazine aflate la parterul blocului respectiv.

Mai departe, în Blocul “Patria”, cinematograful cu același nume este închis, dar o serie de alte magazine funcționează fără probleme. Și la Blocul “Scala” situația este aceeași. Și exemplele ar putea continua …

Desigur, o posibilă explicație, pentru o parte dintre cazuri ar putea fi acea “definiție” dată de ISU termenului de încăperi cu aglomerări de persoane. Astfel, potrivit unei precizări ISU din decembrie 2015, încăperile cu aglomerări de persoane sunt cele în care se pot afla simultan cel puțin 50 de persoane, fiecăreia dintre acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de patru metri pătrați. Să zicem că această prevedere ar putea să redeschidă micile magazine, în care pot intra doar câteva persoane. Dar spațiile mari …?

Oricum am încerca să vedem lucrurile, această aplicare, să-i spunem neuniformă, a legii face ca reglementarea să nu-și mai atingă scopul. La vremea adoptării Legii 282/2015, se dorea, pe de o parte, reducerea numărului de potențiale victime, în cazul producerii unui seism mai puternic, iar, pe de altă parte, reglementarea era văzută și ca o pârghie de a cointeresa proprietarii din imobilele respective în consolidarea clădirilor.

Dacă spațiile comerciale de la parterul clădirilor cu bulină se redeschid unul după altul, niciunul dintre aceste obiective nu va fi îndeplinit. Ba, mai mult decât atât, redeschiderea magazinelor de la parter va contribui la scăderea interesului pentru consolidare, prin crearea unei false senzații de siguranță!