SUPĂRARE MARE
Articol de , 5 decembrie 2017, 20:29
Supărare mare la Dublin și pe bună dreptate: Comisia Europeană (CE) nu a avut ceva mai bun de făcut decât să impună guvernului irlandez să recupereze banii de impozit pe profit pe care Apple nu i-a varsat bugetului irlandez de cand și-a instalat sediul filialei sale europene în Irlanda, cu mulți ani în urmă.
Și nu e vorba de un euro, doi acolo, ci de vre-o 13 miliarde, câți s-au acumulat in tot acest răstimp.
Că Apple a făcut apel la decizia CE nu e nimic neobișnuit, neobișnuit este că și guvernul Irlandei a făcut apel, adică ar dori ca Bruxelles-ul să-și schimbe decizia.
Până la urmă, cu durere în suflet, autoritățile irlandeze citate de agenția Reuters au anunțat că vor desemna un gestionar pentru acești bani care vor începe să intre în conturile statului.
Durere în suflet nu este deloc o glumă, ci o realitate, pentru că regimul fiscal excepțional de avantajos de care se bucura Apple în Irlanda a fost urmare a politicii premeditate a guvernelor irlandeze succesive de a atrage în insulă companii multinaționale cu promisiunea că vor plăti impozite mult mai mici chiar și decât marea majoritate a firmelor irlandeze.
Un fel de discriminare pozitivă, care însă nu a fost pe placul celorlalti auropeni, care au văzut cum filialele Apple din țările lor și-au «exportat» profiturile in Irlanda – dupa deja celebra strategie de «optimizare fiscala» – astfel încât țările respective, când au trebuit să încaseze impozite, s-au ales cu praful de pe tobă, sau pe aproape.
Chiar și așa, Bruxelles-ul nu ar fi putut sa facă nimic, pentru că, în fond, stabilirea nivelului de impozitare este atributul suveran al oricărui stat comunitar.
Dar europenii au acuzat tocmai faptul că, așa cum spuneam, Apple a avut un regim fiscal mult diferit de cel aplicat majorității firmelor care funcționează in Irlanda, așa ca CE nu a făcut decât să considere că aceste facilități sunt o forma de ajutor de stat pentru o anume companie, care ajutor este interzis de regulile comunitare.
Necazul guvernului de la Dublin este că toate acestea se întâmpla tocmai într-o perioadă în care Luxleaks, Paradise Papers si alte revelatii din presa mondiala au scandalizat opinia publica si guvernele din toată Europa care, pe motive de austeritate, sunt în mare căutare de bani la buget.
Acum, aranjamentele pe sub masă de care profită «băieții destepți» de la nivel global au devenit un fel de cartof fierbinte pe care nimeni nu-l dorește, sau nu mai recunoaște că l-ar dori.
In plus, așa cum bine constatau jurnaliștii francezi, nici guvernul irlandez nu-și poate permite să-și umfle prea tare mușchii suveranității naționale tocmai acum, când are mare nevoie de ajutorul restului europenilor în reglementarea relației cu Irlanda de Nord după Brexit.
Ironia soartei este, însă, alta: miliardele de euro plătite cu întârziere de Apple nu vor intra în trezoreriile guvernelor care au fost practic jefuite prin optimizări fiscale ci vor îmbogăți chiar guvernul care, în fond, este vinovat de tot acest furt cu acte în regulă.
