Caracatița din taximetria bucureșteană!
Articol de Mircea Apostolescu, 16 octombrie 2017, 16:04
Cu câteva săptămâni în urmă, cei care folosesc taxiurile au remarcat o creștere generală a tarifelor, de la 1,39 la 1,69 de lei pe kilometru. Apoi, treptat, tarifele au început să se diferențieze. Unele firme merg cu 1,70 lei/ kilometru, altele cu 1,71 etc. În spatele acestor mișcări de tarife se ascunde, însă, o adevărată caracatiță a intereselor din taximetria bucureșteană.
CUM SE STABILESC TARIFELE DE TAXI ?
Cei neavizați trăiesc cu impresia ca ar exista o autoritate publică, Guvernul, Primăria Capitalei etc, care ar stabili tarifele practicate de către dispeceratele de taxi. De fapt, conform Legii taximetriei, tariful poate varia între 1,39 și 3,35 lei/ kilometru. Legea nu spune cine trebuie să meargă cu un anumit tarif, în funcție de factori precum confortul pe care îl oferă mașina respectivă, profesionalismul șoferului de taxi, etc.
Așa se face că poți găsi o rablă mâncată de rugină, cu scaunele desfundate și oline de jeg, care are un tarif egal cu cel al unei mașini noi și curate sau un șofer în maieu și în șlapi, cu o țigară lipită în colțul gurii și cu o manea în ureche care are un tarif mai mare decât unul îmbrăcat decent, cu taxiul curat, care nu fumează în mașină și nu își asasinează clienții cu “Dușmanii-mi poarta pică …”.
Legislația care reglementează taximetria a consacrat un sistem democratic și care ar trebui să lase loc jocului concurenței pe aceasta piață. Astfel, nu autoritatea stabilește tariful fiecărei companii, ci operatorii de taxi, firmele, vin la Primăria Capitalei și declară tariful cu care funcționează dispeceratul respectiv. Declararea tarifului trebuie însoțită de fise de fundamentare, în care operatorul demonstrează cum este calculat tariful respectiv, pentru a acoperi costurile și a lăsa loc și de un anumit profit, desigur.
O jumătate de milion de euro amendă pentru firmele de taxi din București!
Tariful de 1,39 de lei/ kilometru a fost unul generalizat. Toate firmele de pe piața din București au mers cu acest tarif, ani de zile. Șoferii de taxi, multi dintre ei colaboratori ai dispeceratelor, adică oameni care au mașinile lor și plătesc o taxă pentru a avea acces la comenzile de pe frecventa dispeceratului respectiv, au fost profund nemulțumiți de acest tarif, pe care îl considerau prea mic și despre care spuneau că abia le permite să își acopere costurile și le e foarte greu să mai câștige ceva. Acesta era și unul dintre motivele pentru care nu găseai un taxi, dacă încercai să faci comanda prin dispecerat, dar, dacă ieșeai la coltul străzii, găseai 5 -6 sau mai multe mașini care așteptau clienții. De ce ? Pentru că, în momentul în care șoferul ia comanda prin dispecerat, este obligat să te taxeze cu tariful impus de respectivul operator de taxi și să te ducă unde vrei. Dacă îl iei din stradă, începe tocmeala:”Da’ până unde mergi … ? Da cât îmi ceri …? ” etc.
Cu mai bine de doi ani în urmă, în ianuarie 2015, Consiliul Concurenței a anunțat că a amendat firmele de taxi din București și Ilfov cu suma de 2,26 milioane de lei, adică peste o jumătate de milion de euro, pentru “participarea la o înțelegere/practică concertată, având ca scop stabilirea tarifului de transport de persoane în regim de taxi”.
Conform Consiliului Concurentei, au fost sancționate atunci Pelicanul Grup Taxi, Pelicanul Grup Internațional Filiala București, Meridian Taxi, Meridian Taxi Plus, Auto Cobălcescu, Confort Taxi, Cristaxi Service și Grup As 2000 Transcom. Împreună, acestea companii dețineau circa 70% din piața taximetriei din București, în momentul înțelegerii, și au decis să se alinieze unui tarif de transport în regim de taxi, considera Consiliul Concurenței.
Investigația derulată de către instituția menționată a condus la concluzia că, în principal, operatorii autorizați în județul Ilfov au mărit, la momentul înțelegerii, prețul, privând astfel beneficiarii serviciilor de taxi de prețuri mai mici, rezultate din concurența manifestată până atunci. Ulterior, peste 90% din piață s-a aliniat la tariful unic stabilit de cei implicați în înțelegerea anticoncurențială, fiind eliminată orice formă de concurență prin preț, spuneau specialiștii Consiliului Concurenței.
Pe lângă amenzile aplicate, Consiliul Concurenței urma sa formuleze recomandări adresate autorităților de autorizare și reglementare referitoare la modalitatea de organizare și gestionare a serviciilor de transport de persoane în regim de taxi în Municipiul București și județul Ilfov, dar și factorilor decidenți implicați în procesul de legiferare, la nivel național. Este vorba, așadar, despre Primăria Capitalei și despre primăriile din Ilfov, care autorizează operatorii de taxi, și despre Parlamentul României, care urma să adopte noua Lege a taximetriei. Iată de ce, acum, prețurile diferă cu câte un bănuț – doi, de la o companie la alta, pentru a nu mai fi pasibili operatorii de a fi pedepsiți pentru înțelegere/practică anticoncurentială.
În context, mai trebuie amintit și faptul că, în decursul anilor, au existat numeroase
discuții și tensiuni, atât între taximetriști și autorități, cât intre așa – numiții taximetriști independenți și dispeceratele de taxi și între taximetriștii din București și cei din Ilfov. Aceste tensiuni au fost legate de tariful impus de dispeceratele de taxi, considerat prea mic de către taximetriști, dar și de transportul efectuat în București de către taximetriștii din Ilfov, considerat drept concurență neloială sau de către taximetriștii bucureșteni.
Deși, în legătură cu taximetriștii din Ilfov care operează în București, evenimentele au ajuns, în anumite perioade, până la confruntări fizice în stradă, Primăria Capitalei nu a reușit să rezolve această problemă.
Principala cauză a incapacității Municipalității de a rezolva problema “neloialilor” din Ilfov constă în ambiguitatea reglementării legale, care prevede că taximetriștii ilfoveni pot aduce clienți în București, dar nu au dreptul de a efectua transport de persoane pe teritoriul Capitalei, “în mod permanent”, împrejurare greu de dovedit de către inspectorii Primăriei Capitalei și de către polițiști.
Desigur, această situație și tensiunea pe care o creează pe piața taximetriei din București sunt generate și de practica autorităților locale din județul Ilfov, care eliberează autorizații de taxi peste numărul prevăzut de lege, adică 4/1000 de locuitori ai localității de autorizare.
Taxiuri prea multe sau prea puține ?
În vreme ce taximetriștii se plâng de faptul că sunt prea multe autorizații și că cei din Ilfov le iau pâinea de la gură, bucureștenii utilizatori de taxiuri se plâng de faptul că, la orele de vârf, adică dimineața, când pleacă toată lumea la serviciu, și seara, când bucureștenii se întorc acasă, este foarte greu sa găsești un taxi! Doua tabere ireconciliabile … aparent …
Cum s-ar putea rezolva aceasta problemă, fără a creea o “inflație” de taxiuri, atunci când nu e nevoie de ele?
Această mare problemă ar putea fi rezolvată foarte simplu, dacă am lua exemplul țărilor de largă respirație democratică și n-am mai încerca să inventăm apa caldă.
Municipalitatea ar mai putea acorda un număr suplimentar de licențe de taxi, strict limitate la orele de vârf! Adică, ar putea suplimenta numărul de taxiuri cu un număr de mașini care sa poată opera numai de la 07:00 pana la 10:00 și de la 17:00 pana la 20:00, spre exemplu.
De ce nu adoptă Primăria Capitalei aceasta soluție, care funcționează în alte orașe mari ?! Poate pentru ca ar trebui modificat cadrul legislativ, iar loby-ul operatorilor de taxi este unul foarte puternic? Au, oare, operatorii interesul de a menține o ofertă subdimensionată față de cererea pieței, pentru a putea controla cu ușurință tarifele și a nu fi nevoiți să crească standardul de confort al mașinilor și nivelul serviciilor oferite?




