O tehnică de simulare nervoasă a ajutat un pacient în stare vegetativă!

Articol de Adriana Baciu, 26 septembrie 2017, 11:56

O echipă de cercetători francezi a anunţat luni că a reuşit, cu ajutorul unei tehnici de stimulare nervoasă, să îmbunătăţească starea de conştienţă a unui bărbat de 35 de ani aflat în stare vegetativă de mai mulţi ani, informează AFP.

Descoperirea, anunţată în publicaţia academică americană ”Current Biology”, are la bază studiul pe un singur pacient, victima unui accident rutier acum 15 ani, dar în urma ameliorărilor constatate, cercetătorii au în plan extinderea studiului.

Sursa foto: www.eslp2015.sciencesconf.org

”Plasticitatea cerebrală şi recuperarea funcţiilor cerebrale sunt posibile chiar şi atunci când nu mai există speranţă”, explică Angela Sirigu, cercetătoare la Institutul de ştiinţe cognitive ”Marc Jeannerod” din Lyon.

Tratamentul constă în utilizarea unui implant toracic pentru a trimite impulsuri electrice în nervul vag sau nervul pneumogastric care leagă creierul de celelalte organe vitale din corp.

Stimularea nervului vag a fost deja folosită în tratamentul persoanelor cu epilepsie şi depresie.

După o lună de stimulare nervoasă, starea pacientului s-a ameliorat semnificativ în ceea ce priveşte atenţia, mişcarea şi activitatea cerebrală, potrivit cercetătorilor. A început să răspundă la comenzi simple cum ar fi să urmărească un obiect cu privirea sau să îşi rotească gâtul. De asemenea, a părut mai alert şi capabil să rămână treaz în timp ce terapeutul îi citea dintr-o carte.

A reacţionat la stimuli ameninţători, deschizând ochii mari atunci când terapeutul îşi apropia prea mult faţa de a lui, o reacţie care nu mai fusese observată la acest pacient în ultimii ani.

Sursa foto: www.deccanchronicle.com

Cu toate acestea, tratamentul nu a reuşit să-l aducă la starea de conştienţă iniţială. Din

punctul de vedere al cercetătorilor, pacientul a trecut de la starea vegetativă, la ”o stare de conştienţă minimală” conform tomografiilor care au arătat o ameliorare în zonele creierului cu rol în mişcare, simţuri şi starea de conştienţă.

Concluzia este că ”starea de conştienţă rămâne afectată sever, dar, spre deosebire de stare vegetativă, există semne comportamentale minimale, dar confirmate de îmbunătăţire”, a explicat Tom Manly, expert în ştiinţe neurologice la Universitatea Cambridge.

”Ar putea fi o descoperire interesantă, dar rămân prudent în ceea ce priveşte rezultatele până când vor fi reluate pe mai mulţi pacienţi”.