Astazi sarbatorim ia, unul dintre cele mai frumoase simboluri ale romanilor!
Articol de Vicentiu Andrei, 24 iunie 2017, 09:16
Bluza traditionalã româneascã este un simbol international al culturii române si o piesã emblematicã a costumului popular national românesc.
În fiecare an, pe 24 iunie, sãrbãtorim Ziua Universalã a Iei.
Ironic poate, dar povestea acestei sarbatori care ne cheama sa celebram unul dintre cele mai vechi simboluri ale romanilor isi gaseste “radacinile” recent, in ianuarie 2013, moment in care comunitatea online ‘La Blouse Roumaine’, fondatã de Andreea Tãnãsescu, a propus ca data de 24 iunie sã devinã o zi dedicatã iei.
În acelasi an, odatã cu sãrbãtoarea de Sânziene, ‘La Blouse Roumaine’ a organizat prima Zi Universalã a Iei, care a devenit în timp un eveniment global, sãrbãtorit în peste 50 de tãri.
Foto: www.ienationala.ro
În 2015, primarul capitalei americane Washington D.C., Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept Ziua Universalã a Iei în acest oras, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington si ale comunitãtii românesti din capitala americanã.
Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești, care se distinge, în funcție de regiune, atât prin motive cât și prin tehnicile de decorare, transmise de la o generație la alta.
Inițial, cămășile erau confecționate din pânză albă, nevopsită, de in sau cânepă, borangic sau bumbac.
Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic.
Croiala iei este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, răscroit în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit.
Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile
Foto: www.edusoft.ro
mâinilor.
Fața și spatele cămășii se numesc “stan” iar partea inferioară “poale”.
Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita “pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării.
Ia este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de “vrăji și pericole”.
Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.
Împodobită cu broderii și mărgele pe mâneci și la gât, ia reflecta toată dragostea și meșteșugul celei care a lucrat-o, cu măiestrie, răbdare și pasiune.
Culorile folosite la brodarea iei arătau statutul femeii.
www.mesagerul.ro
Astfel, cele căsătorite și cele în vârstă purtau modele de croială modeste și culori mai temperate in vreme ce tinerele aveau voie să poarte culori deschise și aprinse pentru a atrage pețitori.
Femeile coseau ii pentru diferite ocazii: unele pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele de horă, iar altele care se regăseau în vestimentația zilnică.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură.
Foto: www.sibiu-turism.ro
Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau “ie cu stele”.
Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci.
Iile brodate cu “spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova.
Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.
Anul acesta traditia iei este celebrata in Bucuresti printr-un eveniment dedicat acestui 
superb simbol romanesc.
Locuitorii Capitalei sunt asteptati in Parcul Circului la expoziţii de ii, proiecţii de film şi concerte la “Festivalul Iei”, pana duminica inclusiv.
Vizitatorii vor avea ocazia sa poarte piese vestimentare autentice şi sa realize fotografii în două studiouri mobile, unul al cărui decor pare a fi desprins dintr-un colţ de odaie românească şi altul modern.
Muzica tradiţională reinterpretată se va auzi pe scena festivalului în toate cele trei zile, in cadrul unor concerte.
De asemenea, vor fi ateliere dedicate meşteşugurilor româneşti, tainelor ţesutului sau picturii pe materiale textile iar copiii vor avea ocazia sa planteze flori ce amintesc de grădina bunicilor, în recipiente ecologice.
