Regenerare urbana! Bulevardul Unirii, un Champs-Elysees al Bucurestiului!

Articol de Mircea Apostolescu, 21 iunie 2017, 09:15

Vorbim pe la conferinte despre regenerarea urbana, despre faptul ca tesutul urban, distrus in urma interventiei brutale din anii ’80, trebuie refacut. Am auzit membrii de vaza ai Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) afirmand ca “Centrul Civic”, cum se numea el in vremea lui Nicolae Ceausescu, este o interventie brutala, care a “sfasiat” tesutul urban, ducand, pe langa pierderea unor monumente istorice irepetebile, precum Spitalul “Brancovenesc”, la crearea unor vaste spatii pustii, lipsite de functiuni comerciale sau de loisir si unde pietonii se aventurau doar foarte rar. Distinsul arhitect Serban Sturza, seful OAR Bucuresti si fostul Arhitect Sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, erau de acord, bunaoara, ca aceasta “rana deschisa” a “Centrului Civic”, care rupe partea de nord de cea de sud a Bucurestiului, trebuie “vindecata”, ca tesutul urban trebuie “cusut”, prin refunctionalizarea Bulevardului Unirii si redarea acestor pustii spatii publice oamenilor.

In urma cu aproape patru ani, in noiembrie 2013, cand debutau lucrarile de reamenajare a trotuarelor de pe Bulevardul Unirii, edilul sectorului 3, Robert Negoita, afirma ca aceasta artera se va transforma intr-un Champs-Elysees al Bucurestiului. Pentru a transforma Bulevardul Unirii, intre Piata Unirii si Piata Alba Iulia, intr-o zona comerciala de lux si de loisir a Bucurestiului, Consiliul Local al Sectorului 3 a alocat, prin hotarari succesive, aproape 9 milioane de euro.

Desi lucrarile au inceput cu un scandal intre primarul sectorului 3 si primarul general al vremii, Profesor Doctor Sorin Mircea Oprescu, care sustinea ca primaria de sector ar fi facut lucrari neautorizate pe o artera de circulatie care se afla in administrarea Municipalitatii si ca ar fi amendat in repetate randuri Primaria Sectorului 3 pentru aceste lucrari neautorizate, modernizarea trotuarelor a continuat si in 2014. In acel an, investitia a mai trecut si peste un raport al Curtii de Conturi, care sustinea ca cei de la Sectorul 3 ar fi cheltuit banii neeconomicos si fara a avea dreptul sa faca acest lucru.

Lucrarile continua si in prezent, pe partea dreapta a bulevardului, pe trotuarul de pe malul Dambovitei. Si perseverenta primarului Negoita incepe sa-si arate roadele.

Dintr-o zona care, desi se afla in centrul Capitalei, era pustie, lipsita de activitate economica, de atractii comerciale si rareori frecventata de pietoni, Bulevardul Unirii incepe sa infloreasca. Spre exemplu, pe trotuarul de pe malul Raului Dambovita, pe portiunea dintre Piata Unirii si Biblioteca Nationala, pe unde mai inainte nu trecea nimeni, au inceput sa apara terase si cafenele fitoase. Una dintre ele s-a deschis deja si iti ofera posibilitatea de a te recrea, aproape pe malul apei, cu o cafea, o bere sau un cocktail in fata. Daca ai suficienti bani in buzunar, desigur…

Pe trotuarul celalalt, intre Magazinul Unirea si Tribunalul Municipiului Bucuresti, pe sub pergolele multicolore impodobite cu leduri, se aduna mamici deosebite, cu copii in carucioare scumpe si cu telefoane si mai scumpe. Si aici, atmosfera de parasire de pe vremuri s-a schimbat, datorita micilor terase cochete, unde poti poposi pentru un strop de racoare si un fresh de fructe, o bere sau o cafea.

Ce lucrari se fac pe Bulevardul Unirii?

Ei bine, bulevardul se schimba total. Cine isi aminteste atmosfera dezolanta, de periferie de oras abandonata, va sesiza diferenta ca de la cer la pamant, pe care o aduc noua imagine si noile functiuni ale trotuarelor. Primaria Sectorului 3 a reusit sa transforme zona, dintr-una dominata de abandon si promiscuitate, intr-o artera de lux, cu functiuni comerciale si de loisir.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în anul 2014 Sectorul 3 a plătit către ADPB SA 120 milioane de lei. Din acești bani, 32,2 milioane lei au fost cheltuiti pe proiectul de la Unirii. Lucrarile executate au fost, potrivit raportului Curtii de Conturi, urmatoarele:

– lucrari amenajare structuri de beton diverse culori, borduri si rigole din granit, pavaj ornamental din granit, leduri, garduri metalice, in valoare de 20,4 milioane lei,

– lucrari de amenajare (umplere pamant), care au costat 3,75 milioane lei,

– lucrari de reamenajare pergola (14 bucati), in valoare de 681.000 lei,

– lucrari de realizare sistem de irigatii automatizate, cu un pret de 451.000 lei,

– lucrari diverse de amenajare peisagistica si intretinere spatii verzi, in valoare de 6,9 milioane lei.

Raportul de audit realizat in 2014 de catre Curtea de Conturi spunea ca: „Se poate observa ca peste 63% din lucrarile efectuate in anul 2014 sunt lucrari de amenajare: structuri de beton diverse culori, borduri si rigole din granit, pavaj ornamental din granit si garduri metalice care sunt lucrari de investitii de amenajare a trotuarelor pe aceasta artera si doar 37% reprezinta amenajare de spatii verzi. Trebuie mentionat ca la data auditului, spatiul verde adiacent Bulevardului Unirii se afla in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti, prin Administratia Strazilor, nefiind perfectat un protocol cu Sectorul 3 pentru predarea acestuia. In concluzie, din acest exemplu, se retine efectuarea unor cheltuieli ineficiente si neeconomicoase prin utilizarea de sume importante pentru lucrari de constructii si reamenajarea unor spatii verzi pietonale, nedetinute in administrare, in contradictie cu obiectivele din programul de reabilitare a domeniului public si spațiilor verzi aprobat de sector”.

In context, ar mai trebui amintit faptul ca PIDU, Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, adoptat de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cuprinde, pe langa alte proiecte, si refunctionalizarea celuilalt tronson al Bulevardului Unirii, de la Piata Unirii, pana la Piata Constitutiei. Si aceasta portiune a marii artere va capata functiuni comerciale si de loisir, devenind etapizat una pietonala. Deci, investitia inceputa cu aproape patru ani in urma de catre Primaria Sectorului 3 nu reprezinta altceva decat debutul acelei “regenerari urbane”, despre care ne place sa vorbim atat de mult!

De ce oare atunci cand cineva, primarul Negoita in cazul de fata, trece de la vorbe frumoase la fapte, toata lumea incepe sa isi dea cu parerea si sa critice? Sa fie vorba despre traditionala abordare romaneasca: “Daca nu faci nimic, de ce nu faci? Daca faci ceva, ce interes ai sa faci?”.