Silence – Dumnezeu ne vorbeşte şi în tăcerea Sa

Articol de , 17 aprilie 2017, 22:29 / actualizat: 19 aprilie 2017, 18:55

Un film potrivit cu perioada de timp deosebită în care ne aflăm este drama istorică şi cu subiect religios „Silence”, realizată de Martin Scorsese inspirat din romanul premiat al co-scenaristului Shusaku Endo, publicat în 1966, care se concentrează asupra pătimirilor unor misionari iezuiţi portughezi din secolul al XVII-lea şi ale creştinilor niponi persecutaţi de autorităţile unei Japonii care impune Budismul ca religie de stat. Foarte bine jucaţi de Andrew Garfield şi Adam Driver, preoţii prieteni Sebastian Rodrigues şi Francisco Garupe, ajug în Ţara Soarelui Răsare cu misiunea de a-şi găsi mentorul dispărut, pe părintele Cristavao Ferreira, rol foarte potrivit pentru interpretul său: Liam Neeson.

Până să-l găsească, cei doi le predică sătenilor creştini pe care îi întâlnesc şi care sunt forţaţi să se închine lui Dumnezeu în secret, întrucât lorzii feudali şi samuraii erau hotărâţi să elimine creştinismul cu orice preţ de pe teritoriul lor. Creştinii erau torturaţi, fizic şi psihic, astfel încât să-şi renege oficial credinţa, de teama unei suferinţe prelungite înaintea de o moarte în chinuri teribile. Metodele de tortură psihică folosite de autorităţile japoneze, aduc aminte de cele folosite de comunişti în lagărul de „reeducare” de la Piteşti.

Dacă părintele Francisco moare înecat, ca martir, încercând să salveze viaţa unuia dintre creştini, părintele Sebastian este din ce în ce mai chinuit de cea mai arzătoare dilemă a religiei şi spiritualităţii: aparenta tăcere a lui Dumnezeu în faţa durerii omeneşti, de unde şi titlul filmului. Şi asta în situaţia în care nu o dată primeşte răspuns de la Dumnezeu prin ceilalţi oameni şi întâmplări. Chinul devine şi mai mare din momentul în care îl găseşte pe mentorul său care, nu numai că pare să fi apostaziat şi că lucrează acum pentru autorităţile japoneze în menţinerea budismului, ci chiar se foloseşte de toate argumentele ca să-şi convingă fostul ucenic să se lepede şi el de credinţa creştină.

De altfel, filmul scoate la iveală posibila existenţă a câte unui Iuda pentru fiecare dintre mărturisitorii credinţei creştine. Dacă nu e o persoană anume, cum în film e cazul personajului Kichijiro, excelent interpretat de Yosuke Kubozuka, atunci e un gând care te trădează şi te înşeală precum amintitul apostol, sau o neputinţă ce te împiedică să-ţi afirmi credinţa în vorbe şi prin fapte.

Cu o mulţime de trimiteri foarte sesizabile la Sfânta Scriptură, drama „Silence” te copleşeşte prin importanţa faptelor şi grandoare, iar vizual te duce cu gândul la clasici ai cinematografiei nipone precum Kenji Mizoguchi. Deşi e un film destul de greu digerabil, covârşitor, trist şi oarecum lung, are succes la public din moment ce rulează încă la Cinema City Sun Plaza şi Mega Mall, la o lună de la lansarea sa.