Ştrumpfii: Satul pierdut – flori carnivore, plante pupăcioase, iepuri-armăsari luminiscenţi şi libelule năbădăioase
Articol de , 4 aprilie 2017, 00:31
Chiar dacă este o animaţie, premiera „Smurfs: The Lost Village” se poate încadra în categoria filmelor cu succes de casă pentru că se adresează întregii familii, iar prin povestea propusă şi felul în care este ea adusă pe ecran poate implica şi copiii şi adulţii. Pe primii îi poate încânta prin imaginea colorată şi inventivă, coloana sonoră antrenantă, personajele unice ale filmului, candoare şi umorul din plin pe care-l conţine, dar le şi transmite un mesaj pozitiv de pace şi armonie, demonstrând puterea prieteniei şi importanţa lucrului în echipă. Pe lângă toate acestea, adulţii vor aprecia în special aventura şi suspansul.
Simpaticele personaje albastre create în anul 1958, de către animatorul belgian Pierre Culliford, supranumit Peyo, revin acum pe ecrane în 3D, la noi cu titlul „Ştrumpfii: Satul pierdut” la Glendale Studio şi cinematografele de mall. Ba chiar şi la Cinema Elvira Popescu, dar aici numai în varianta 2D dublată în limba română. Călăuziţi de o hartă vrăjită, patru dintre aceştia, protagoniştii Strumpfiţa, Isteţul, Bleguţul şi Voinicul, fac o călătorie palpitantă, străbătând Pădurea Fermecată, în căutarea misteriosului sat pierdut. Dacă acolo trăiesc, aşa cum se spune, şi alţi ştrumpfi, trebuie neapărat să-i găsească înaintea maleficului vrăjitor Gargamel, care vrea şi mai multă putere decât are şi o poate obţine extrăgând esenţa albastră din aceste fiinţe. Drumul le este presărat cu întâmplări magice, surprize la tot pasul şi creaturi nemaivăzute, unele periculoase: de la flori carnivore şi plante pupăcioase până la iepuri-armăsari luminiscenţi şi libelule cu năbădăi.
Pentru a-l face mândru pe Papa Ştrumpf, fiecare din cei patru încearcă să fie un ştrumpf cât mai bun. Astfel, Isteţul îşi pune în aplicaţie ideile pentru diverse invenţii ştiinţifice, Voinicul este convins că poate ridica orice obiect, Bleguţul nu prea are încredere în forţele proprii, iar Ştrumpfiţa nu se simte un ştrumpf deplin. Şi ni se aduce aminte chiar de la începutul animaţiei că această unică fată dintr-un sat de ştrumpfi, a fost creată de Gargamel din lut tocmai pentru a îl ajuta să captureze toate aceste creaturi albastre. Doar că maleficul vrăjitor se pare că a dat greş, iar Ştrumpfiţa a putut să se integreze în satul ştrumpfilor şi să aibă o familie. Şi în satul descoperit, locuit numai de femei, care seamănă cu nişte Amazoane, ea este acceptată cu bucurie, cu o excepţie. Cei patru prieteni albaştri sunt pe punctul de a descoperi aici cel mai mare secret din istoria ştrumpfilor. Mai ales după ce îşi face apariţia şi Papa Ştrumpf, îngrijorat de dispariţia de „acasă” a celor patru. Şi, evident, avem şi promisiunea unei continuări a poveştii.