Cele 9 masuri care vor rezolva problema traficului groaznic din Bucuresti!

Articol de Mircea Apostolescu, 3 martie 2017, 09:48 / actualizat: 3 martie 2017, 11:36

De cand imi doream sa zic asta: noi, bucurestenii si orasul nostru suntem cei mai tari din Europa!
Nicio alta capitala, nici un alt mare oras european nu se apropie, macar, de noi, atunci cand vine vorba despre…aglomeratie in trafic!
Suntem pe locul 5 la nivel mondial din punctul de vedere al aglomeratiei in trafic, imediat dupa Mexico City, care are, insa, peste 23 de milioane de locuitori, si devansand Istanbulul, care are aproape 15 milioane de locuitori, Rio de Janeiro, care are peste 15 milioane de locuitori, si Beijingul, unde locuiesc 22 de milioane de oameni.
Gradul de congestie a traficului bucurestean este de 90%, in timpul orelor de varf de dimineata, si cu doar doua procente sub 100%, in timpul varfului de seara.
Fiecare sofer bucurestean pierde, in fiecare an, 218 ore din viata lui, in trafic, in plus fata de timpul normal al calatoriei.
Dar nu doar soferii isi irosesc viata blocati in trafic, ci si noi, cei care alegem transportul public si asteptam, inghesuiti in autobuzele, tramvaiele si troleibuzele blocate in ambuteiaje.
Aceasta este situatia, astazi, insa exista solutii, pe care le-au gasit altii, care s-au confruntat cu problema traficului inaintea noastra.

NU TREBUIE SA REINVENTAM APA CALDA!

1) PRIORITIZAREA TRANSPORTULUI PUBLIC!

Pentru a determina tot mai multi bucuresteni sa renunte la transportul individual, cu propria lor masina, nu este suficient sa cumperi autobuze, tramvaie si troleibuze noi, moderne.
Daca ele vor sta blocate in trafic, rezultatul va fi acelasi ca si cel de astazi, adica un transport public care nu poate asigura o succedare la intervale scurte a mijloacelor de transport, care nu poate avea predictibilitate si nu poate fi confortabil.
Pentru ca bucurestenii sa poata sti exact la ce ora va veni in statie autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul de care au nevoie, pentru ca intervalele de succedare in statii sa fie scurte si mijloacele de transport sa nu fie supraaglomerate, solutia este INSTITUIREA BENZILOR UNICE PENTRU TRANSPORTUL PUBLIC si PUNEREA LINIILOR DE TRAMVAI IN ZONA PROPRIE.
Benzile unice pentru transportul in comun sunt o solutie relativ ieftina si care poate fi pusa rapid in aplicare.
Ele exista, in marile metropole, de zeci de ani, in timp ce in Bucuresti s-au facut doar niste incercari timide, pe Splai, spre exemplu.

Daca apelam la experienta tarilor de larga respiratie democratica din Europa, exista doua variante, pentru benzile unice.
Prima ar fi cea londoneza, cu marcaje facute pe asfalt, marcaje a caror respectare este supravegheata de camere video.
Ai intrat pe banda de bus, te trezesti acasa cu o amenda usturatoare. Si tot asa, de fiecare data. La noi, acest model ar fi mai putin eficient, fiindca experienta ne arata ca ba nu ar merge camerele video, pentru ca nu au fost conectate la sistem, ba ar fi distruse de catre unii soferi, nemultumiti de faptul ca nu pot circula pe unde doresc, ba procesele verbale ar fi contestate in instanta si amenzile ar fi anulate pe temeiul cine stie carei neconcordante legislative.
Modelul care ar putea fi implementat cu succes in Bucuresti, este cel parizian.
In capitala Hexagonului, benzile pentru transportul public sunt delimitate printr-un element de civilizatie, introdus in viata noastra de catre celebrii domni Videanu si Pogea, cel din urma reusind sa importe din China 150 de kilometri de borduri, prin 2006-2007.
Desigur, punerea liniilor de tramvai in zona proprie, asa cum este cea a tramvaiului 41, realizata in 2001-2002, ar putea asigura cresterea substantiala a vitezei acestor mijloace de transport nepoluante si de mare capacitate. Numai ca reabilitarea caii de rulare a tramvaielor dureaza mult, necesita investitii mari si creeaza probleme in traficul de pe marile bulevarde.

2) INTERZICEREA VIRAJULUI LA STANGA PE MARILE BULEVARDE!

Aceasta este o idee care a fost pusa in aplicare la New York.
Ea a fost propusă si pentru Bucuresti acum câţiva ani de catre un candidat la fotoliul de Primar General, Silviu Prigoană.
Interzicerea virajului la stanga ar putea fluidiza simtitor circulatia pe arterele principale.

3) Punerea in valoare a sistemului de transport feroviar!

Astfel de sisteme funcţionează foarte bine in mari orase europene precum Londra şi Paris.
Bucureştiul are marele avantaj de a avea cate o gara la fiecare 90° pe circumferinta sa si are o reţea de căi ferate abandonată, care ar putea fi utilizată pentru preluarea fluxurilor de călători.
Transportul feroviar ar putea juca un rol imens in asigurarea mobilitatii fortei de munca si a accesului la educatie pentru cetatenii din zona metropolitana si zona de influenta a Bucurestiului, care se intinde pana la circa 100 de kilometri, de jur imprejurul orasului.
Toti acesti oameni, din Ilfov si mai de departe, Giurgiu etc, vin astazi in Bucuresti cu masinile lor.
Circa 400 de mii de masini intra in oras zilnic, in lipsa unui sistem de transport rapid, comod, ieftin si nepoliant, cum ar trebui sa fie cel pe calea ferata.
Repunerea in functiune a tuturor celor patru gari si construirea de noduri intermodale de transport, in zona acestora, ar putea asigura accesul in Bucuresti al navetistilor veniti de pana la 100 de kilometri departare si preluarea lor de catre transportul public din Capitala, asa cum se intampla in multe orase mari din Europa, Paris, Londra, Berlin etc
Sunt necesare investiţii minime, pentru că municipalitatea bucureşteană nu are fondurile de la Paris, pentru a duce şinele în subteran (RER).
Principala problema este insa aceea ca reteaua de cai ferate se afla la Ministerul Transporturilor, ca si metroul din Drumul Taberei, amanat pentru 2019, ca si Soseaua de Centura, amanata pentru 2020.
Bucurestiul nu pare sa constituie o prioritate pentru cei de la Ministerul Transporturilor si fostul CNADNR, rebotezat CNAIR.
Un prim-pas parea ca urmeaza sa fie făcut la finele anului trecut, când Ministerul Transporturilor anunţa introducerea de trenuri de călători pe partea de nord-vest a centurii feroviare.
Cu toate că proiectul costa doar 200.000 de euro, el NU a mai fost pus in practica.

4) TAXA DE ACCES IN CENTRUL BUCURESTIULUI!

Este o masura nepopulara, care ar starni proteste, la inceput, insa adevarul este ca, oricate pasaje sub si supraterane, oricate strapungeri, penetratii si supralargiri am construi, nu vom putea tine pasul cu avalansa de masini care se inmatriculeaza in Bucuresti, in fiecare zi, mai ales acum, cand s-a dat liber la inmatriculari fara taxare.
„Congestion tax“, cum o numesc englezii, funcţionează de ani de zile la Londra, unde şoferii care vor să intre în centrul oraşului trebuie să achite o taxă consistenta, as spune, de 10 lire pe zi.
Ideea, numita BU-vinieta, a fost avansată de fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, care a abandonat-o, însă, speriindu-se de reactia de impotrivire a bucurestenilor.

5) RIDICAREA AUTOVEHICULELOR PARCATE NEREGULAMENTAR!

Aproape zilnic, RATB anunţa că tramvaie sau troleibuze au ramas blocate, zeci de minute, din cauza maşinilor parcate pe linia de tramvai sau sub reteaua de contact a troleibuzelor.
Nici macar autobuzele nu scapa de asemenea blocaje, atunci cand, pe strazile inguste din centru, “smecherii” isi lasa masinile in mijlocul drumului, in timp ce sunt la cafenea sau la carciuma, asa cum se intampla pe strada Episcopiei si pe stradutele invecinate cu autobuzele liniilor 368, 168, 226 si 300.
Asta ca sa nu mai pomenim despre investiţii de zeci de milioane de euro, cum este Străpungerea Doamna Ghica – Chişinău, investitii care au devenit pur si simplu inutile, pentru că prima bandă, din cele două pe sens, este transformată în parcare.
Desigur, si ridicarea masinilor parcate neregulamentar este o masura nepopulara, pe care actualii edili ai Bucurestiului refuza sa o ia, ascunzandu-se dupa pretextul lamentabil al lipsei locurilor de parcare.
Aceasta masura functioneaza, insa, in toate marile orase europene si nu numai.
Problema este ca oricate parcari sub sau supraterane ne-am pune in plan sa construim, niciodata nu vom avea suficiente locuri de parcare.
In plus, nimeni nu va mai veni sa construiasca parcari, in parteneriat public-privat cu Municipalitatea, atata timp cat administratia orasului nu va lua masuri energice impotriva parcarii “pe bordura” sau pe banda intai.

6) INTERZICEREA PARCARII MICROBUZELOR, AUTOBUZELOR, AUTOCARELOR SI CAMIOANELOR PE DOMENIUL PUBLIC!

Parcările publice, pe marginile marilor bulevarde, ca banda intai a multor artere de circulatie sunt blocate de vehicule de mare tonaj care, în mod normal, ar trebui parcate la autobazele lor.
Un exemplu este cel al Bulevardului Ion Mihalache, care in zona Piatei Chibrit, este obturat de microbuzele parcate pe prima si chiar si pe cea de-a doua banda, in imediata apropiere a statiei de metrou 1Mai.
Cadru legal există, însă nici un primar nu a făcut nimic până acum.

7) APROVIZIONAREA SUPER SI HIPERMARKET-URILOR DOAR PE TIMPUL NOPTII!

Bucurestiul este un oras care s-a dezvoltat haotic, permitand construirea de mari centre comerciale in centru.
Pe langa traficul format din clienti pe care acestea il atrag, o mare problema este aceea a masinilor de mare tonaj care asigura aprovizionarea cu marfa a magazinelor.
In multe orase europene, accesul in centru al masinilor de aprovizionare este permis doar pe timpul noptii.

8) MONTAREA DE SEPARATOARE DE TRAFIC PE MIJLOCULARILOR BULEVARDE!

Măsura este aplicată în anumite zone din Londra si este menita sa-i descurajeze pe cei care blochează traficul, întorcând pe mijlocul bulevardelor, peste liniile de tramvai.
Un pas timid, in acest sens, a incercat fostul Primar General Sorin Oprescu, prin montarea pe mijlocul mai multor bulevarde a unor separatoare de trafic din plastic, pe care soferii bucuresteni le-au numit “limbile lui Oprescu”.
Din cauza dimensiunilor mici acestea n-au rezistat mult, fiind rupte de masinile care au intors peste ele.
Astazi mai exista doar niste relicve ale acestora, pe mijlocul unor bulevarde precum Stefan cel Mare.
Pentru a fi eficienta, aceasta masura trebuie impusa prin montarea unor garduri sau stalpi, asa cum s-a facut, spre exemplu, pe Dinicu Golescu, in zona Basarab,

9) APLICAREA PRINCIPIULUI “PARCAREA NU E GRATUITA”!

În nicio capitală europeană parcarea nu este gratuita!
În Bucureşti, fiecare îşi lasă maşina pe unde-i trazneste, pe bordura, pe trotuar, pe banda intai a marilor bulevarde, chiar daca in zona sunt parcari subterane, asa cum se intampla la Piaţa Universităţii, unde sunt două parcări subterane cu plată.
Problema este ca, daca va exista posibilitatea de a parca gratuit, oriunde vrei, nimeni nu va merge in parcarea subterana, unde trebuie sa plateasca.
Mai mult decat atat, dupa experienta Interparking-ului de la Universitate, nu au mai existat investitori care sa doreasca sa construiasca parcari in Bucuresti, fiindca parcarea este mai mult goala, in timp ce strazile din apropierea acesteia sunt sufocate de masinile parcate pe bordura.