Povestea Zilei Îndrăgostiţilor
Articol de Sabina Lapadatescu, 14 februarie 2017, 11:07
Sărbătoarea este asociată cu numele episcopului italian Valentin din Terni, celebrat în Biserica Romano-Catolică la data de 14 februarie a fiecărui an. Conform legendei, acesta a fost trimis la închisoare pentru că oficia în secret căsătorii pentru soldaţii cărora le era interzis acest lucru. În timp ce se afla în închisoare, el ar fi vindecat-o pe fiica temnicierului său, Asterius.
Se pare că, înainte de execuţie, la 14 februarie 269, i-ar fi trimis acesteia o scrisoare pe care a semnat-o cu „al tău Valentin”, în semn de bun rămas.
Lupercalia, sărbătoare celebrată în Roma antică între 13 şi 15 februarie reprezintă „strămoşul” zilei îndrăgostiţilor de astăzi. Această sărbătoare ajuta la purificare şi fertilitate şi implica ritualuri păgâne. Interzisă de Papa Gelasius I în anul 494, sărbătoarea a fost înlocuită de Valentine’s Day din zilele noastre, iar Valentin este considerat patronul protector al îndrăgostiților.
În mitologia romană, Cupidon, fiul lui Venus, este zeul dragostei, iar imaginea sa este asociată cu Ziua Îndrăgostiţilor. La origine, sărbătoarea de Sfântul Valentin care celebrează iubirea cuplurilor a fost de fapt una a celibatarilor.
Primele momente când ziua de 14 februarie a devenit una care marchează dragostea se înregistrează în secolul al XIV-lea, când au apărut primele scrieri de dragoste. Convinşi că 14 februarie este ziua în care păsările se adună, englezii încep să trimită bileţele de dragoste pe care le numesc „My Valentine”.
Geoffrey Chaucer menţionează această sărbătoare populară în scrierile sale din 1382. Biserica ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Valentin la data de 30 iulie, iar cea romano-catolică în 14 februarie.
