Criza taxiurilor in Bucuresti!

Articol de Mircea Apostolescu, 2 septembrie 2016, 12:37

Ce se intampla, de fapt? Nu stie, nu poate sau nu vrea Municipalitatea sa rezolve problema?

Cei mai multi dintre noi am avut aceasta experienta de cel putin cateva ori, in ultima vreme. La orele de varf, adica dimineata, intre 06:45 si 09:30, cand pleaca lumea la birou, si dupa-amiaza, de pe la 17:00 pana pe la 20:00, cand se intorc oamenii acasa, este imposibil sa gasesti un taxi la comanda. Nu mai vorbim de cazul in care mai si ploua, cand nu are rost sa iti faci planuri care ar include un taxi.

Daca te enervezi si iesi pe strada, ca sa iei un taxi, chiar daca e statie mare de taxiuri, precum cea de la Romana, cea de la Unirii sau cea de la Piata Chibrit, soferii care asteapta in statie fie te intreaba unde vrei sa ajungi si spun ca te duc doar in anumite cartiere ale orasului, fie incep targuiala, cer o suma de bani mai mare decat pretul normal al cursei, tu negociezi, ca sa iesi putin mai ieftin si, daca ajungi la o invoiala, taximetristul te duce la destinatie, fara sa porneasca aparatul de taxat.

Nu mai vorbim despre nenumaratele trucuri, cunoscute, in limbajul strazii, sub denumirea de “maimuta”, care fac aparatul sa taxeze mai mult, atunci cand taximetristul umbla la radioul masinii, spre exemplu, ori isi face de treaba pe sub bord sau de ocolurile pe care unii dintre taximetristi le fac, in mod intentionat, pentru a lungi cursa respectiva.

Tot acest haos face parte din realitatea cotidiana, desi avem o legislatie in vigoare care spune clar ca, daca taxiul este liber, clientul nu poate fi refuzat. Si mai spune legea ca soferul de taxi este obligat sa porneasca aparatul de taxat, in caz contrar facandu-se vinovat de evaziune fiscala.

Din ce cauza apare aceasta ”criza a taxiurilor”? Este vorba despre o lege a taximetriei care lasa loc pentru abuzuri, dar si de lipsa de viziune si de dorinta de a schimba ceva a celor de la Municipalitate.

Incepand din 2011, numarul de taximetre autorizate in Bucuresti a scazut continuu, ajungandu-se de la 10.200 la 7.000. Acestea trebuie sa deserveasca peste 2,1 milioane de locuitori, cu o putere de cumparare care este cea mai mare din tara. Celor 7000 de taxiuri autorizate de catre Municipalitate li se adauga, insa, taximetrele din judetul Ilfov – circa 3.000. Conform reglementărilor legale acestea au dreptul sa vina in Bucuresti doar ca sa aduca clientii din Ilfov, insa, de fapt, cele 3000 de taxiuri din Ilfov raman in Capitala si iau clienti, facandu-le concurenta neloiala taximetristilor bucuresteni. Aceste 3.000 de taximetre nu lucreaza, insa, prin dispecerate, deci nu pot fi comandate de catre potentialii clienti care apeleaza numerele de telefon sau aplicatiile xe internet ale companiilor de taxi.

Pentru ca taximetristii din Ilfov sa poata opera in Bucuresti, ar fi fost necesar un acord intre Consiliul Judetean Ilfov si Consiliul General al Municioiului Bucuresti, insa o asemenea intelegere nu a fost semnata. In aceste conditii, taximetristii ilfoveni care opereaza in Bucuresti ar trebui amendati de catre Politia Rutiera si Municipalitate. Numai ca Legea Taximetriei spune ca, pentru a fi sanctionati pentru practicarea taximetriei in alte localitati decat cele in care au fost autorizati, taximetristii trebuie sa faca acest lucru “in mod permanent”, imprejurare greu de dovedit.

Asadar, 10.000 de taxiuri se dovedesc a fi insuficiente pentru Bucuresti! Cum s-ar putea rezolva aceasta problema, fara a crea un surplus de taxiuri, atunci cand nu e nevoie de ele? Simplu, daca ne inspiram din practicile tarilor de larga respiratie democratica, Municipalitatea ar mai putea acorda un numar suplimentar de licente de taxi, strict limitate la orele de varf! Adica, ar putea suplimenta numarul de taxiuri cu un numar de masini care sa poata opera numai de la 07:00 pana la 10:00 si de la 17:00 pana la 20:00. De ce nu adopta Primaria Capitalei aceasta solutie, care functioneaza in alte orase mari? Nu stie, nu poate sau nu vrea?

In cazul in care un taximetrist, desi are aprinsa lumina verde la caseta de pe capota masinii, deci este liber, refuza cursa, sub orice motiv, sau cere mai multi bani, daca el va vorbeste urat sau daca refuza sa porneasca aparatul de taxat si cere o alta suma, clientul poate depune o reclamatie la Primaria Municipiului Bucuresti, poate reclama la Protectia Consumatorului sau la firma la care este dispecerizat taxiul respectiv.

De la inceputul acestui an, Primaria Capitalei spune ca ar fi facut 2018 controale la taximetre, in urma carora ar fi aplicat 360 sanctiuni in valoare de 384.700 lei. Dintre acestea, 188 de sanctiuni, in valoare de 169.600 lei, ar fi fost aplicate taximetristilor bucuresteni si 172 sanctiuni, in valoare de 215.100 lei, celor din judetul Ilfov.

Au mai fost aplicate, conform Municipalitatii, 222 masuri complementare din care: 63 autorizatii taxi retinute, 1 autorizatie taxi retrasa, 4 certificate profesionale retinute si 54 adrese catre localitati din Ilfov pentru aplicare de masuri complementare.

Dar, daca aveti probleme cu un taximetrist, reclamatia la Primarie este ineficienta, deoarece reprezentantii acesteia nu pot efectua controale decat impreuna cu reprezentanti ai Politiei Rutiere.

Asa ca, daca aveti o neintelegere de orice fel cu un taximetrist, cea mai eficienta metoda pe care o aveti la indemana ramane reclamatia la firma de taxi, daca este o masina dispecerizata. Atentie, insa, in statiile de taximetre, puteti intalni taxiuri “pirat”, care, chiar daca poarta autocolante ale unor firme de taximetre, nu au nicio legatura cu acestea! Asadar, cea mai sigura metoda ramane aceea a comenzii telefonice sau prin aplicatiile de pe internet. Numai in acest fel puteti avea certitudinea ca taxiul respectiv merge cu tariful companiei la care ati facut comanda si ca puteti reclama la compania de taximetre orice comportament anormal al soferului.

Pentru a putea face reclamatie, clientii trebuie sa se uite la sigla si sa vada numele firmei de taxi, indicativul masinii, numarul de inmatriculare si, daca este posibil, numarul de autorizatie si numele soferului afisat pe ecusonul de pe bordul masinii.

Potrivit Legii taximetriei, principalele obligatii ale taximetristilor fata de clienti sunt:

1. sa aiba tinuta corespunzatoare, un comportament civilizat si preventiv in relatia cu clientul, respectand conduita de buna practica, conform prevederilor Standardului ocupational al taximetristului;

2. sa nu refuze clientul in efectuarea unei curse in interiorul localitatii si sa respecte solicitarile legale ale acestuia;

3. sa opreasca pe traseu la semnul clientului, cand se afla in pozitia de operare “Liber”, cu exceptia cazului cand se deplaseaza sa preia un client la comanda dispecerului sau cand conditiile de trafic nu permit aceasta manevra;

4. sa elibereze bonul fiscal clientului, la finalul cursei, pe baza caruia va incasa contravaloarea prestatiei efectuate;

5. sa nu pretinda ca plata pentru prestatia efectuata decat suma prevazuta pe bonul client;

6. sa nu angajeze transportul unui client aflat in stare avansata de ebrietate;

7. sa transporte clientul la destinatie pe traseul optim sau pe traseul solicitat ori convenit cu acesta;

8. sa transporte bagajele clientilor, in cazul transportului de persoane, in limitele spatiului destinat pentru acestea, fara perceperea de tarife suplimentare;

9. sa nu transporte clienti pe bancheta din fata decat in cazul in care ii atentioneaza in prealabil ca au obligatia sa poarte centura de siguranta;

10. sa nu fumeze si sa nu utilizeze mijloacele audio/video fara acordul clientului.

Pentru incalcari ale acestor prevederi legale, amenda este intre 200 si 500 lei.
In plus, este interzisa efectuarea unui transport in regim de taxi cu aparatul de taxat defect, cu lampa taxi scoasa din functiune sau fara a elibera bonul la finalul cursei. Pe langa amenzi, legea dispune si masuri administrative privind retinerea, suspendarea, retragerea sau anularea, dupa caz, a unor autorizatii, copii conforme, atestate profesionale sau contracte.

Institutiile care ar avea, potrivit legii, datoria de a verifica respectarea legii taximetriei sunt: Politia Rutiera, Primaria Capitalei, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organele fiscale locale si judetene, organele de specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, precum si din unitatile sale teritoriale, Autoritatea Rutiera Romana – ARR, prin reprezentantele teritoriale, Biroul Roman de Metrologie Legala, Regia Autonoma “Registrul Auto Roman”. Controlul in trafic se poate face doar impreuna cu Politia Rutiera.