Programul Rabla, atotsalvatorul
Articol de , 19 iulie 2016, 10:08
Este un mister de ce guvernul roman, indiferent de ce culoare politica este el (si chiar atunci cand este apolitic), intarzie in fiecare an lansarea programului Rabla.
Cu o consecventa demna de o cauza mult mai nobila, in loc sa inceapa din ianuarie, sau februarie, Rabla este amanat de fiecare data, ca si cum ministrii (politici sau tehnocrati) au nevoie sa se auto-convinga, din nou si din nou, ca intr-adevar este nevoie de acest efort din partea statului ca sa salveze piata auto si in fiecare an le trebuie tot mai mult timp pentru acest efort de auto-convingere.
Taras-grapis, Rabla 2016 a inceput si el acum o luna, adica la JUMATATEA lui 2016. Asteptam cu interes sa vedem ce se va intampla atunci cand acest program ca fi demarat in TOAMNA anului respectiv.
Cert este ca rezultatul s-a vazut imediat : dupa o scadere dramatica a vanzarilor in luna mai, Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA) anunta un reviriment puternic in iunie, care reviriment a permis ca, pe ansamblul primului semestru, sa avem o crestere de 6,1% a numarului de autoturisme noi vandute.
Alta dovada de cat de necesar este programul Rabla este faptul ca daca din ianuarie si pana in mai, mai mult de trei sferturi dintre autoturismele noi au fost cumparate de societatile comerciale, in iunie APIA spune ca vanzările de autoturisme au fost aproape la echilibru, adica 46% au fost cumparate de Persoanele Fizice si 54% de persoane juridice.
Marea durere a producatorilor si importatorilor de masini este ca raportul dintre masinile noi si cele la mana a doua nu inceteaza sa scada: in primul semestru romanii au cumparat mai mult de 4 masini second-hand pentru fiecare masina noua.
Este interesant sa ne uitam si peste cifrele privind productia nationala: Dacia este tot cu motoarele turate la maximum (178.000 de masini in 6 luni) in timp ce Ford continua sa franeze (doar 23.000 de masini in 6 luni).
Cu o cadenta de numai 130 de unitati pe zi uzina de la Craiova va trebuie sa se «elibereze» cat mai curand de «blestemul» B-Max, daca vrea sa nu se transforme intr-un simplu furnizor de motoare si cutii de viteze pentru restul retelei Ford.
Puterea de cumparare a romanilor creste si asta se vede si in stuctura pietei. Dupa 6 luni Dacia ramane lider, dar are sub 30% din piata, in timp ce Volkswagen a depasit 10% din piata ( un avans de 12.5% fata de aceeasi perioada din 2015, ca numar de masini vandute) iar Skoda a atins 10% din piata (un avans de aproape 20% fata de 2015, ca numar de masini vandute). Cresteri procentuale chiar mai mari le-au avut Renault si Opel, care si-au crescut numarul de masini vandute cu peste 34% fiecare.
Pe ansamblu, dupa cum spune APIA, vanzarile de autoturisme romanesti noi au scazut cu 18,7% in primele 6 luni față de aceeaai perioada din 2015, in timp ce vanzarile de autoturisme straine noi au crescut cu 19,5%.
Asta inseamna ca, pe de o parte romanii care au bani au mai multi bani si daca tot isi cumpara o masina isi cumpara una occidentala, iar pe de alta parte, cei cu bani mai putini au rabdare oricat este nevoie pana incepe Rabla.
La fel de instructiv este sa ne uitam la ce tipuri de masini s-au vandut cel mai bine.
Loganul a fost vedeta pietei (aproape 6000 de unitati), dar cu vanzari cu peste un sfert (-26,4%) mai putine decat in 6 luni 2015. Cumparatorul de Logan a asteptat programul Rabla, sau s-a orientat catre masini mai scumpe.
Sandero a crescut pana la peste 3000 de unitati (+8,6%) semn ca cei care il prefera nu sunt atat de dependenti de Rabla.
In schimb Duster-ul a scazut la 2400 de unitati (-28,7%) ceea ce poate sa insemne fie ca piata SUV-urilor ieftine se apropie de saturatie, fie ca lumea asteapta mult-anuntatul Duster 2017.
In fine, ramane de vazut ce rezultate vor avea Rabla si primele suplimentare anuntate, asupra vanzarilor de automobile hibride, sau 100% electrice.
Daca ne uitam procentual, piata a crescut spectaculos (+49,8%), dar este usor sa ai o asemenea crestere cand vorbim de numai 300 de masini vandute in 6 luni.
