Noaptea albă la Muzeul Bellu

Articol de Mircea Apostolescu, 20 mai 2016, 10:00

Cimitirul “Șerban Vodă”, cunoscut și ca “Bellu” sau “Grădina cu suflete a baronului Bellu” s-a consacrat, în ultimii ani, ca spatiu cultural. Vizitatorii acestui imens muzeu în aer liber au la dispoziție o sinteză inedită a ultimului secol și jumătate din istoria politică, militară, administrativă și cultural-artistică nu doar a Bucureștiului, ci a întregii țări.

În același timp, aleile de la Bellu se remarcă printr-o impresionantă “colectie” de artă, capele semnate de vestiți arhitecți români printre care se numără Ion Mincu, și sculpturi ale unor mari artiști, precum mormântul-poem al Iuliei Hașdeu, sculptat de Stork și Ion Georgescu, “Doamna cu Umbrelă”, opera lui Raffaelo Romanelli sau monumentul familiei Poroineanu, sculptat de către acelasi Romanelli.

Sâmbătă, “Grădina cu suflete a baronului Bellu” îsi deschide, din nou, porțile în cadrul “Nopții Muzeelor”. Vizitatorii vor beneficia de tururi ghidate care vor include principalele monumente din Bellu, de concerte de muzică clasică susținute de către cvartetul “Chromatic”, tenorul Liviu Indircau, mezzo soprana Andrea Iftimescu și pianista Liliana Mareș.

Iubitorii teatrului vor putea viziona piesa “Jurnalul lui Adam și al Evei” de Mark Twain, în regia lui Eugen Gyemant, cu Dana Rogoz și Dan Rădulescu.

Muzeul Bellu adăpostește locurile de odihnă ale unor mari personalităti, de la cele mai mari familii boierești, Cantacuzino, Rosetti, Ghica, Filitti, Câmpineanu, Slătineanu, Lahovary sau Zefcari, care au dat mari politicieni, precum Gheorghe Grigore Cantacuzino, cunoscut în epocă drept “Nababul”, președinte al Partidului Conservator, deputat, senator, președinte al Senatului, ministru de Interne și prim-ministru, C. A Rosetti, dar și oameni de cultură B. P. Hașdeu, Iulia Hașdeu sau Monseniorul Vladimir Ghica.

Tot Muzeul Bellu adăpostește galeria marilor oameni de știință care au revoluționat întreaga omenire, de la inginerii Aurel Vlaicu, Traian Vuia și Henri Coandă, la istoricul Nicolae Iorga, medicul Nicolae Păulescu, Constantin Istrate, Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului, și până la cărturarii Spiru Haret, fost ministru al Instrucțiunii Publice care a pus bazele învățământului modern românesc, și Iorgu Iordan, marele lingvist care a pus bazele monumentalei lucrări “Dicționarul Explicativ al Limbii Române”.

Muzeul Bellu pare și o sinteză a literaturii române, unde găsești toți titanii care au jalonat această artă, de la Eminescu și Caragiale, unul lângă celălalt, ca în vremea prieteniei care i-a unit în tinerețe, de la marele prozator Sadoveanu și poetul Ion Barbu, până la Emil Gârleanu, Petre Ispirescu și Nicolae Labiș. Tot aici se odihnesc Camil Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu, Nichita Stănescu, Alexandru Macedonski, Camil Petrescu, Panait Istrati, Ionel Teodoreanu, Marin Preda, Liviu Rebreanu, St. O. Iosif și Adrian Păunescu.

Desigur, trebuie să amintim impresionanta “galerie” dedicată artiștilor, de la cei lirici, precum Hariclea Darclee, până la actori, Amza Pellea, Constantin Tănase, Dem Radulescu, Gheorghe Dinică, Gheorghe Cozorici, Toma Caragiu, și la interpreți clasici de muzică populară si de petrecere, Maria Tănase, Ion Dolănescu si Gică Petrescu.

La Bellu, amatorii de “mondenități” pot afla și câteva povești de epocă, ce dovedesc că tumultul vieții era la fel de puternic și cu o sută și mai bine de ani în urmă.

Fuga lui Gheorghe Grigore Cantacuzino

Provenind dintr-una dintre cele mai bogate, mai puternice și mai influente familii boierești din Țara Românească, “Nababul”, cum avea să fie cunoscut mai târziu, viitor președinte al Partidului Conservator, deputat, senator, președinte al Senatului, ministru de Interne și prim-ministru, a avut o tinerețe tumultoasă.

La început, a vrut să îsi dezvolte puterea fizică și, în acest scop, a început să ridice, zilnic, un vițel, până când acesta a ajuns aproape un tauraș matur. Această “aventură” i-a atras porecla de “Beizadea Vițel”, în cercurile selecte ale timpului.

Apoi, o altă “aventură” l-a adus în atenția societății mondene. El s-a îndrăgostit de o fată de condiție modestă care slujea la familia sa. Aflând de această legătura “nepotrivită” tatăl său, marele vornic Grigore Cantacuzino, a poruncit îndepărtarea fetei. Gheorghe Grigore se refugiază la moșia familiei de la Floresti, unde se baricadează în conac și este “asediat” de către arnăuții trimiși de tatăl său pentru a-l aduce la București.

O altă anecdotă spune că “Nababul”, cel mai bogat om din țară la acea vreme, care îi cerea, în glumă, regelui Carol I voie să își acopere palatul de pe Valea Prahovei cu bani de aur, nu avea niciodată bani în buzunare și, dacă trebuia să plătească o birjă, spre exemplu, el îi spunea birjarului să îl treacă la “rabojul datornicilor”.

Oricum Capela Cantacuzino este una dintre cele mai impunătoare din Bellu, iar bogația ornamentelor sale este o mărturie a bogăției “Nababului”.

O altă poveste gravată în bronz, la propriu, pe aleile de la Bellu este drama familiei Poroineanu. Monumentul în bronz, operă a sculptorului italian Raffaelo Romanelli, înfățisează o femeie, întinsă pe patul de moarte, iar aplecat asupra ei, un bărbat copleșit de durere.

Este vorba despre doi tineri îndrăgostiți care, după ce se căsătoresc, află că, de fapt, sunt frate și soră. Durerea a determinat-o pe tânăra soție să se sinucidă.

În fine, tot lui Romanelli i se datorează și “Doamna cu Umbrelă”, o sculptură în marmură care spune o altă poveste. Katalina Boschott era o guvernantă din înalta societate belgiană care a venit la București pentru a avea grijă de copii medicului Andrei Popovici, a cărui soție murise. Cei doi se îndrăgostesc și, într-o vară, pleacă la Băile Herculane. Aici, Katalina are nevoie de o intervenție chirurgicală, în urma căreia își pierde viața. De aceea, pe monument, au fost gravate ultimele ei cuvinte: “Cet animal de medecin m’a tue!” (Animalul ăsta de medic m-a ucis).

Pentru multe alte povești interesante nu rata Noaptea Muzeelor. Sâmbătă seară, zeci de muzee și organizații culturale vor fi deschise gratuit.
Palatul Suțu, Muzeul Antipa și Muzeul Național de Artă, sunt doar câteva dintre instituțiile care îi așteaptă pe curioși până după miezul nopții.

Ediţia din acest an este marcată, în România, de o premieră – un ghidaj audio-video pe telefoane mobile pentru muzeele din Bucureşti şi din alte oraşe mari din ţară.

În plus, două noi locaţii sunt reintroduse în circuitul turistic al Capitalei.
Este vorba despre Casa Filipescu-Cesianu și cunoscuta „Vilă cu clopoţei” care găzduieşte Muzeul dr. Nicolae Minovici.