Cutremurul din 4 Martie 1977. Cele 55 de secunde care au cutremurat Romania peste decenii. Povestea seismului care nu poate fi uitat

Articol de Vicentiu Andrei, 4 martie 2016, 07:15

Desi cutremurul care s-a petrecut in data de 4 martie 1977 nu este cel mai puternic inregistrat vreodata in Romania, seismul care a masurat 7,2 grade Richter va ramane socul de referinta pentru aceasta tara (in 1940 in Romania a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter).
In plin avant economic, industrial si ideologic al “Epocii de Aur”, intr-o perioada in care parea ca intr-adevar nimeni si nimic nu poate destabiliza “triumfatorul” regim comunist al lui Nicolae Ceausescu, miscarea tectonica a placii Vrancea a aratat dureros de clar cat de dezastruos functioneaza piramida puterii comuniste…in lipsa lui Nicolae Ceausescu, plecat in “vizita de lucru” in Africa, restul conducatorilor Romaniei au fost incapabili de reactie astfel incat in noaptea ce a urmat dezastrului, locuitorii Bucurestiului s-au luptat singuri cu efectele cutremurului.
Masurile de urgenta luate in urmatoarele zile au fost luate NUMAI dupa ce seful statului s-a intors in tara.

Povestea cutremurului din 1977
In urma cu 39 de ani, in seara zilei de 4 martie 1977 in Romania s-a produs cel mai grav cutremur din perioada postbelica.
Evenimentul, avand epicentrul in regiunea seismica Vrancea, a provocat distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti, precum si un numar mare de victime, aceasta fiind cea mai mare catastrofa inregistrata pe timp de pace in tara noastra.
Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei.
De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime.

Numarul vietilor curmate a fost enorm…1570 de victime a fost bilantul oficial, din care 1391 au decedat numai în Bucuresti.
La nivelul întregii tari au fost circa 11300 de raniti si aproximativ 35000 de locuinte s-au prabusit.
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti, unde 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit.
Dintre cladirile prabusite in Capitala majoritatea erau construite in perioada antebelica, insa 3 cladiri care au cazut erau noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de la intersectia soselei Stefan cel Mare cu strada Lizeanu si cladirea Centrului de calcul al Ministerului Transporturilor).

Deasemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei, acestea constand in alunecari de teren, lichefieri, tasari si tasniri de apa.
In Muntii Vrancei cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.

blocul Continental, in care locuia actorul Toma Caragiu

Printre victimele cumplitului seism s-au numarat si personalitati marcante ale Romaniei.
Pe 4 martie 1977 si-au pierdut viata actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocanet, scriitorul si criticul literar Mihai Gafita precum si mezzosoprana Mihaela Maracineanu, solista a Operei Române.

Reactia lui Nicolae Ceausescu – plusul

În seara zilei de 4 martie, Nicolae Ceausescu, alaturi de consoarta, participa la banchetul oficial oferit de presedintele Nigeriei în cinstea oaspetilor romani.
Dupa toastul sefului statului nigerian un secretar român a intrat în sala si l-a informat pe Ceausescu de situatia din tara.
Raspunzând calm la cuvântarea gazdei, presedintele român s-a asezat si l-a anuntat în particular de dezastrul survenit în România astfel incat banchetului i s-a pus capat câteva minute mai târziu.

La început, stirile ajunse pe cai ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totala a Bucurestiului.
Evident, pana de curent de la Bucuresti facea imposibila orice comunicatie.
În plus, autoritatile locale erau confuze, neluând pe moment nici o masura concreta.
Dupa restabilirea legaturii cu tara, Ceausescu a cerut un raport al situatiei si a dat primele ordine de actiune, o data cu un apel catre populatie.
S-a instituit astfel, prin decret prezidential, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul noptii de 4 spre 5 martie 1977 o aeronava a adus delegatia româna înapoi în tara.
Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceausescu, uneori însotit de Elena, a facut vizite în Bucuresti pentru a evalua pagubele si a calma populatia.
Ceausescu a dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar si peste termenul considerat limita de supravietuire.
Cu ajutoare de la Crucea Rosie (mai ales câini dresati special pentru astfel de cazuri), cascadorii, militarii si pompierii români au facut eforturi supraomenesti pentru a salva cât mai multe vieti.

Reactia lui Nicolae Ceausescu – minusul

Evident, cutremurul a afectat si monumente de arhitectura iar regimul comunist, la ordinul lui Ceausescu, a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de cladiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el.
Astfel, Biserica Enei a fost demolata, disparînd odata cu ea si picturile murale facute de catre Gheorghe Tattarescu, ca si cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistica.
De asemenea victima a “redesenarii ad-hoc a Capitalei” a cazut si fostul sediu al Uniunii Artistilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) de pe strada Sevastopol si exemplele continua.
Din pacate pentru Micul Paris, cutremurul din 4 martie 1977 a fost pretextul perfect pentru ca Nicolae Ceausescu sa implementeze politica de sistematizare a Bucurestiului.
Pana in 1989, urmare a acestui plan, mii de bijuterii arhitectonice, sufletul arhitectural al Bucurestilor de odinioara, au fost inlocuite cu blocurile tip, cartierele “dormitor” nuantand in gri orasul ce avusese odata personalitate si culoare.

Din punct de vedere psihologic “mostenirea” cutremurului din 1977 este imposibil de cuantificat…ganditi-va la un singur lucru…pe TOATE site-urile de anunturi imobiliare inca mai exista un criteriu care ne defineste cautarea unei locuinte…eterna intrebare “imobilul a fost construit DUPA 1977?”

Surse:
Wikipedia
Cutremur.net