Incompetență sau incapacitate de comunicare?

Articol de Mircea Apostolescu, 27 ianuarie 2016, 17:00

HCGMB 218/2015 spune doar că autoritățile locale au nevoie de un “titlu”, adică de un document justificativ, pentru a încasa orice taxă de la un cetățean. În cazul în care nu au un contract pentru a justifica încasarea banilor, autoritățile locale pot recurge la declarația de impunere.

Ori, locurile de parcare de reședință sunt plătite de către beneficiarii acestora în baza unor contracte cu autoritatea locală. Deci, declarația este redundantă şi inutilă.

ADP-urile sau alte compartimente care închiriază locurile de parcare de reședință nu comunică cu Direcțiile Generale de Impozite şi Taxe Locale ale acelorași sectoare – asta e problema autorității locale.

Nu ar fi oare momentul ca administrația locală a Bucureștiului, capitală europeană a secolului XXI, să treacă la era calculatoarelor şi a bazelor de date interconectate? Nu ar fi normal ca un funcționar de la Taxe şi Impozite să poată afla, apăsând o tastă de la calculator, că un cetățean are contract cu ADP-ul de sector pentru un loc de parcare? Nu ar fi normal să nu mai punem oamenii pe drumuri şi să nu-i mai facem să îsi piardă timpul şi să îsi toace nervii la cozi inutile?

Vă reamintim că o prevedere din hotararea de Consiliu General 218/decembrie 2015, care a trecut aproape neobservată, stipulează că bucureştenii care folosesc un loc de pe domeniul public trebuie să depună o declaraţie de impunere privind stabilirea taxei pentru utilizarea locurilor publice pentru persoanele fizice.

Ulterior, în încercarea de a clarifica lucrurile, am aflat că numai cei care au în proprietate locurile de parcare trebuie să depună declarațiile de impunere.

Continuând “săpăturile” am aflat şi poziţia oficială a Primăriei Capitalei. Vezi AICI ce a declarat Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Municipalităţii.