Oraşul celor 1000 de lacuri
Articol de Mircea Apostolescu, 7 ianuarie 2016, 10:45
Când plouă sau se topeşte zăpada, iar acum avem ambele fenomene deodată, bucureştenii au ocazia de a se delecta cu mii de “lacuri”. Nu mă refer la celebrul circuit turistic pe Lacurile Floreasca si Tei, proiectul care si-a pierdut finanțarea europeană, si nici la vreo vizită in “țara celor o mie de lacuri”.
Nu, fiecare dintre noi are “bucuria” a a avea propriul lac, in fața blocului, pe trecerea de pietoni sau chiar in stația de autobuz. De multe ori, bălțile sunt atât de bine “aşezate”, încât este imposibil să la ocoleşti. Şi, atunci, nu îți mai rămâne decât să estimezi cu grijă adâncimea, ca să nu intri până la genunchi, si să treci de-a dreptul prin baltă.
Dar cine sunt cei care ne oferă, gratuit, plăcerea de a “înota” prin bălțile Bucureștiului? In primul rând, firmele de salubritate, care nu curăță de zăpadă gurile de canal şi rigolele. Din această cauză, apa de ploaie şi cea provenită din topirea zăpezii nu are unde să se scurgă şi se acumulează la marginea trotuarelor.
În al doilea rând, ar trebui să le mulțumim drumarilor, care, atunci când asfaltează au grijă să creeze tot felul de denivelari, dâmburi şi alte forme de relief, care fac apa să se acumuleze.
Numai că toate acestea nu sunt “pe gratis”. Le plătim fiecare dintre noi, fiindcă şi operatorii de salubritate si drumarii încasează bani frumoși de la autoritățile locale.
