Vineri aflăm finalistele pentru Capitala Europeană a Culturii
Articol de Sabina Lapadatescu, 10 decembrie 2015, 15:47
Lista scurtă a orașelor candidate pentru titlul ”Capitala Europeană a Culturii 2021” se va publica vineri, 11 decembrie, la ora 12:00.
14 orașe din România, printre care și Bucureștiul, s-au înscris în această cursă, iar candidaturile au fost susținute în fața unui juriu internațional.
Capitala a intrat în competiție cu un concept inovator, Orasul In-vizibil, care urmărește să promoveze cultura și să aducă arta mai aproape de locuitorii orașului. Unul dintre obiectivele principale ale programului constă în aducerea evenimentelor culturale în cartiere, cât mai aproape de oameni.
Patru ONG-uri care cer, însă, eliminarea unor orașe din cursa pentru Capitala Europeană a Culturii 2021. Este vorba Baia Mare, Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca și București. Scrisoarea a ajuns pe masa juriului.
Iată care sunt acuzațiile aduse la adresa Bucureștiului:
”În ianuarie 2010, în zona Buzești, Municipalitatea a procedat la exproprieri și evacuări descrise de organizații neguvernamentale ca fiind „sălbatice și comise cu încălcarea legii“. Până în 2013, pentru o intervenție de lărgire a unei străzi, au fost expropriate, în acest cartier, în jur de 1.000 de persoane, iar 353 au fost evacuate din locuințe; au fost demolate 93 de clădiri între care câteva monumente istorice, un cartier cu valoare patrimonială fiind distrus aproape integral. Municipalitatea a încălcat drepturile celor pe care i-a expropriat și, respectiv, evacuat în absența suportului legal și cu încălcarea legii. Mai putem vorbi despre o intervenție barbară asupra patrimoniului cultural al capitalei României.
Un alt cap de acuzare la adresa Bucureștiului este expunerea față de cutremure. Capitala României este clasată ca fiind a 10-a capitală la nivel mondial și cea mai expusă din Europa, în termeni de risc seismic. Azi, în București, există 186 de imobile care se înscriu în categoria 1 de risc seismic. Acestea au fost identificate după expertizarea a 2.523 de clădiri din totalul de 113.863 de imobile existente. Aceste clădiri, în care locuiesc oameni și funcționează instituții și care sunt ele însele un capital de patrimoniu cultural, majoritatea fiind construite înainte de 1940 și fiind concentrate în zona istorică a Bucureștiului, sunt cele despre care se știe sigur acum că se vor prăbuși în cazul unui cutremur. Consolidarea acestor imobile ar fi trebuit să fie prioritatea zero a oricărei administrații responsabile. Obstacolele pe care le invocă Municipalitatea pentru a explica de ce ritmul consolidărilor este criminal de lent aruncă responsabilitatea înspre proprietarii clădirilor și asupra legislativului care întârzie să modifice legi pentru a permite accelerarea procesului. Nu știm cine este mai vinovat dintre actorii evocați. Cert este că la un eventual cutremur, toți știm că vor muri, în București, câteva mii de persoane, multe dintre acestea fiind cunoscute azi cu nume și prenume. Asistăm la o crimă cu premeditare.”
Pentru aceste motive, cele 4 organizații cer eliminarea Bucureștiului de pe lista candidaților la calitatea de Capitală Europeană a Culturii. În opiniile acestora, modul de raportare al autorităților publice față de propriii cetățeni încalcă valorile europene.
Sursă: www.activewatch.ro
