Frumuseţile necunoscute ale Bucureştiului
Articol de Mircea Apostolescu, 23 noiembrie 2015, 20:00
Traim intr-un oraş mare, modern si cu multe probleme. Nu avem o strategie privind transportul si infrastructura pentru acesta, nu avem nici o strategie privind energia etc.
Înca mai avem, in schimb, cladiri frumoase de patrimoniu, monumente istorice, si monumente naturale, copaci batrâni si frumosi, care dainuie de peste 100 de ani. Numai ca nu stie nimeni mare lucru despre ei, nu sunt pusi in valoare, nu sunt ocrotiţi cum se cuvine si nu ne bucuram de ei, noi ca bucureşteni, nicidecum sa-i prezentam turiştilor care ne viziteaza orasul.
Ca un prim pas pentru cunoaşterea acestor adevarate monumente ale naturii, voi încerca sa va prezint câteva dintre ele, din puţinele informaţii pe care le-am putut strânge pe aceasta tema.
O mare bogaţie a Bucureştiului, uitata si ea prea adesea, este Gradina Botanica din Cotroceni. Înfiinţata la finele secolului al XIX-lea si începutul secolului XX, Gradina Botanica adaposteşte mulţi arbori a caror vârsta depaseste 100 de ani. Chiar lânga sera, se afla un frasin foarte înalt, cu o desfaşurare impresionata a coroanei. Trunchiul i se desface în doua ramuri, ce lesne ar putea fi luate drept doi copaci diferiţi.
Tot în Gradina Botanica se afla un arbore de fier. Originar din Iran, acesta îsi datoreaza numele faptului ca, la maturitate, lemnul sau este foarte tare. Arborele de fier este foarte rezistent la ger, seceta si stres. De asemenea, Gradina Botanica mai adaposteşte un chiparos de balta, originar din Statele Unite, plantat pe la 1890, stejarii de lânga Centrul pentru Educaţie Ecologica, vechi de circa 150 de ani, si doi platani, plantati tot pe la 1890.
Si Parcul Cişmigiu are monumentele sale naturale, un platan, care a fost sadit, în apropierea unuia dintre cele doua poduri peste lac, pe la 1850, la înfiinţarea parcului, si un salcam japonez, de vreo suta de ani, chiar la intrarea dinspre Stirbei Voda.
Pe malul Dâmboviţei, Chiar in asa-numita jardiniera a râului, în apropiere de Podul Cotroceni, pe sensul de mers catre Grozaveşti, se afla un platan al carui trunchi are circa doi metri in diametru. Folclorul urban spune ca, în anii ’80, când a fost sistematizata albia Dâmboviţei si construita caseta colectoare de sub râu, însuţi Nicolae Ceauţescu ar fi intervenit pentru salvarea copacului, pe care constructorii voiau sa il taie.
Parcul cu Platani de la Arenele BNR are si al copaci plantati pe la 1890-1900.
In curtea Bisericii Batistei se afla un dud, vechi de peste 100 de ani. Acum câţiva ani, niste tristi au vrut sa taie copacul. Acesta a fost aparat de preotul paroh al bisericii si, astfel, a supravieţuit furiei distructive a unor oameni cu sistem nervos de amiba proteus.
Si in curtea Bisericii din Piaţa Sfântul Gheorghe se afla doi platani uriaţi, de peste 100 de ani vechime.
Desigur, mai exista in Bucureşti mulţi arbori venerabili, monumente ale naturii, care ar trebui identificaţi, marcaţi cu placute explicative, ocrotiţi si prezentaţi publicului. Poate cu asta ar putea sa se ocupa Direcţia de Protecţie a Mediului si cea de Turism ale Primariei Capitalei, altfel inexistente in “peisajul” acestui oras.
