Acordul pentru Bucureșteni – program administrativ realist?

Articol de Sabina Lapadatescu, 5 octombrie 2015, 17:21

Pe 15 septembrie, grupul PNL din Consiliul General al Municipiului București propunea “Acordul pentru Bucureșteni” , document ce se doreşte un program administrativ aplicabil până la alegerile locale din iunie, anul vitor. Acesta urma să reunească în jurul său, cât mai multe, dacă nu toate forțele politice reprezentate în Consiliul General, pentru o guvernare a orașului în interesul bucureștenilor.

Pe baza acestui acord a fost ales primarul general interimar Ştefănel Marin, care ar urma să pună în aplicare prevederile acestuia. Primarul a și început să facă acest lucru, începând cu ultima ședință a Consiliului General, cea de săptămâna trecută, 30 septembrie.

Dar este, oare, acest “Acord pentru Bucureșteni” cu adevărat un program administrativ realist?
Primul punct al acordului prevede auditarea externă a Primăriei Capitalei. Acesta a și fost pus în aplicare, consilierii municipali adoptând, la ultima ședință un “Proiect de hotărâre privind aprobarea achiziționării de servicii de audit extern de către Municipiul București pentru Primăria Municipiului Bucuresti și instituțiile publice subordonate Consiliului General al Municipiului București”. Consilierii municipali și primarul general interimar spuneau că auditul ar fi necesar pentru a afla care este situația financiară reală a Municipalității și care sunt disponibilitățile financiare ale acesteia, inclusiv pentru a aloca fonduri suplimentare pentru regia de transport și cea de termoficare.
Numai că desfășurarea procedurii de licitație și, după atribuirea contractului, desfășurarea auditului propriu-zis, care va include toate direcțiile și administrațiile subordonate Primăriei Capitalei, dar și cele două mari regii, RADET și RATB, subordonate Consiliului General, vor face ca rezultatele să apară, cel mai probabil, după iunie 2016, când un nou primar al Capitalei și un nou Consiliu General vor își vor prelua mandatele.

Un al doilea punct al acordului vizează transparentizarea actului administrativ, inclusiv prin folosirea sistemului de vot electronic, în cadrul ședințelor Consiliului General. Votul electronic ar permite ca cetățenii să poată ști cum a votat fiecare dintre consilierii municipali, în cazul oricărui proiect de hotărâre, numai că, la ședința de Consiliu din 30 septembrie, după discuții de aproape trei ore, o adevărată ceartă, consilierii au votat, până la urmă, tot prin ridicare de mâini.

Punctul al treilea al acordului îi cere primarului general interimar să ia măsuri pentru asigurarea finanțării corespunzătoare RADET și RATB. În acest sens, pentru luna octombrie, se pregătește o rectificare a bugetului propriu al municipiului București, prin care să fie alocate sume suplimentare pentru cele două regii. Nu se știe, însă, câți bani vor putea fi îndreptați către cele două regii…

Problema este că RATB se confruntă cu o acută lipsă de autobuze, mare parte dintre cele 1000 de mașini din parcul regiei fiind imobilizată din cauza lipsei pieselor de schimb, în ciuda repetatelor promisiuni privind remedierea situației create de nenumăratele conduceri ale RATB. Așa se face că timpii de așteptare în stații au crescut până spre 20-25 de minute, iar, pe linia 300, spre exemplu, au rămas doar șase autobuze.

La RADET, situația este și mai gravă. Datoria regiei față de producătorul de energie termică, ELCEN, este de 3,6 miliarde de lei, iar acesta din urmă, cere de la Primăria Capitalei nu mai puțin de 100 de milioane de euro, până la sfârșitul acestui an. În plus, regia de termoficare nu mai pridideşte să cârpească rețeaua de distribuție a agentului termic, veche de 40-60 ani. Asta pentru că astă vară nu au fost bani pentru reparații. â În ce măsură va mai fi timp pentru a fi făcute reparațiile cu banii ce vor fi alocați RADET prin rectificarea din octombrie, âdacă acești bani nu vor fi luați în întregime de ELCEN, în contul datoriei istorice, rămâne să constatăm cu toții. Nu va fi greu: dacă vom rămâne fără căldură și apă caldă în apartamente, înseamnă că nu a fost timp suficient!

Cât despre fuziunea ELCEN – RADET, care ar fi urmat să rezolve problema uriașei datorii istorice a regiei de termoficare, aceasta a devenit un “cartof fierbinte” care este pasat între Consiliul General și Guvernul României.

Ar mai fi și problema Ambulatoriului Integrat al Spitalului de Copii Victor Gomoiu, care beneficiază de o finanțare europeană de 4,5 milioane de lei. Problema este că întreaga clădire a fost proiectata fără a se prevedea racordarea la utilități. Iar, dacă ambulatoriul nu va fi dat în folosință, cu tot cu utilități, până la 15 iunie anul viitor, finanțarea europeană va fi pierdută, adică Primăria Capitalei va trebui să dea înapoi aproximativ 1 milion de euro.

“Acordul pentru Bucureșteni” îl însărcineaza pe primarul general interimar să ia măsuri și pentru rezolvarea acestei situații. Acesta a și cerut Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale să pună la dispoziție documentele necesare pentru întocmirea proiectului de racordare la utilități, dar ASSMB nu s-a sinchisit să facă acest lucru, ceea ce a atras demiterea directorului acestei administrații. Dar problema pierderii finanțării europene rămâne una serioasă.

Așadar, acest “Acord pentru Bucureșteni” pare să fie, în cel mai bun caz, un program aproape imposibil de realizat pentru primarul general interimar.

Autor: Mircea Apostolescu