Păcat, semifinala dintre Tecău şi Mergea ar fi trebuit să fie adevărata finală la Wimbledon

Articol de , 9 iulie 2015, 18:17

Semifinala dintre Horia Tecău şi Julien Rojer contra lui Florin Mergea şi a lui Rohan Bopanna s-a terminat doar de câteva minute. Ciudat, dar nu pot să mă bucur în totalitate pentru că un român va juca în finala de dublu de la Wimbledon. Se pare că în vârful ierarhiei perechilor de dublu are loc un cerc vicios al rezultatelor. Tecău şi Rojer i-au bătut din nou pe Mergea şi Bopanna. Perechea româno-indiană i-au bătut mai peste tot pe unde i-au prins pe fraţii Bryan, iar perechea americană nu le-a lasat nici o şansă în ultima vreme lui Horia şi lui Rojer.
Păcat că această splendidă semifinală nu a fost să fie finala de dublu. Nu spun acest lucru pentru că au jucat doi rămâni din Top 10 aflaţi faţă în faţă, ci prin prisma a ceea ce s-a întâmplat pe teren. Dacă veţi revedea înregistrarea acestui meci, o partidă de manual, veţi observa că a fost practic o adevărată lecţie de tenis, o adevărată lecţie de cum se joacă dublu, o adevărată lecţie a tot ce trebuie să conţină arsenalul tehnico-tactic a unui jucător de dublu.
Scorul a fost de 4-6,6-2,6-3,4-6,13-11 pentru Horia Tecău şi Jean Julien Rojer, dar cifrele nu pot arăta decât că a fost o partidă de mare luptă decisă după 5 seturi.
Până la urmă a câştigat perechea care a greşit cel mai puţin….dacă greşelile din tenis s-ar masura cu şublerul, diferenţa de azi ar fi fost de câţiva microni.