Turismul si agricultura

Articol de , 16 iunie 2015, 18:29

Dupa ce ca turismul romanesc primeste prea putini oaspeti straini, dintre acestia marea majoritate vin in tara noastra pentru afaceri, nu pentru placere.

Asta ar fi concluzia care poate fi trasa din cifrele publicate astazi de Institutul National de Statistica.

Cati straini au venit in Romania

Conform INS, numărul total de nerezidenți, adica de cetateni straini, cazați în hoteluri si pensiunile din Romania  în trimestrul I a fost de numai 355 mii.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii straini l‐au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri  şi expoziții . 64,7% din numărul total de turişti straini au venit cu acest scop in Romania, iar, cheltuielile lor au reprezentat  68,9% din totalul cheltuielilor.

Cel de al doilea motiv al turismului strainilor în România au fost călătoriile în scop particular (35,3% din numărul total de turişti). Din acest procent, călătoriile pentru vacanțe  au reprezentat 59,5%.

Facand calculul rezulta ca doar 73.000 de straini au venit in Romania in vacanta in Trimestrul I.

Pentru o tara europeana cu un potential turistic remarcabil este mult prea putin.

Cei 355 de mii de turisti au cheltuit in total doar 1053,5 milioane lei (echivalentul a 240 de milioane de euro), adica doar 2900 de lei de persoana.

Asta insemna o cheltuiala de 660 de euro de turist venit in Romania, inclusiv cheltuielile de cazare.

Incasarile din cazarea celor care vin in interes de serviciu salveaza turismul romanesc,  pentru ca acesti turisti stau, intotdeauna, la hoteluri de 4 si 5 stele.

Baza incasarilor din turism, in toata Europa, inclusiv Franta si Spania, sunt insa hotelurile de 2 si 3 stele, unde locuiesc turistii care vin in vacanta, ceea ce nu este cazul la noi.

Conform INS jumatate din cheltueilile turistilor straini au fost pe cazare, doar in jur de 15% au fost in baruri si restaurante si doar in jur de 13% au fost pe cumparaturi.

Nici agricultura nu se simte foarte bine

Cel putin daca nu incep repede ploile, in cantitati mari si pe suprafete mari

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), acum o saptamana conţinutul de apă din solul agricol pentru culturile de grâu şi porumb prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute în Moldova, in cea mai mare parte a Dobrogei, a Crişanei, Banatului, dar şi pe anumite suprafeţe din sud-estul Transilvaniei şi local în estul Olteniei.

ANM spunea ca in aceste zone s-a instalat deja seceta pedologică puternică.

Daniel Ciobanu, vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România declara, tot acum cateva, zile ca: „Graul a avut o dezvoltare normală până în luna aprilie. Ne aflăm în situaţia în care contabilizăm o pierdere de peste 50% în momentul de faţă, dacă mai continuă încă o săptămână acest fenomen putem spune că nu avem ce recolta”.

Unde sunt sistemele de irigatii ?

Sunt aproape de moartea clinica

Conform unui studiu dat publicităţii în 2013 de Banca Mondială (BM) pe tema sistemului de irigaţii din România, din cele 14,8 milioane de hectare de teren agricol din ţara noastră, 9,3 milioane hectare reprezintă terenurile arabile.

Din acestea, inainte de 1989 erau amenajate pentru irigatii 2,9 milioane de hectare, adica 30%.

Conform BM in prezent mai există încă sisteme de irigaţii viabile economic  doar pe 0,5 milioane de hectare, iar pe alte aproximativ 0,6 milioane de hectare sistemele de irigaţii sunt marginal viabile.

Pe restul de 1,8 milioane de hectare, sistemele construite in comunism, chiar daca ar functiona, ar fi neviabile economic.

Un raport  parlamentar din 2010 a aratat ca, din cauza consumului de energie electrică, fostele sisteme de irigatii din perioada comunista nu mai pot fi folosite decat partial

Conform raportului, datorită înălţimilor mari de pompare şi a distanţelor mari de transport asociate cu dimensiunile gigant, adica zeci de mii de hectare pe fiecare sistem, sistemele hidrotehnice din România construite in comunism au fost considerate ca unele din cele mai energofage.

Doar 10% din suprafata  teoretic acoperita de aceste sisteme poate fi irigata cu un consum redus de electricitate, de sub 700 kwh/ha.

Peste 77% din suprafata necesita consum de electricitate intre 700 si 2100 kWh/hectar  in vreme ce 13% din suprafata  cere consum de peste 2100 kWh/hectar.

Statul nu mai poate subventiona pretul energiei electrice pentru ca nu dau voie regulile europene, este considerat ajutor de stat pentru companii private.

În prezent, Romania are o infrastructură functionala de irigaţii pentru numai 700.000 de hectare, dar nici măcar jumătate dinte acestea nu sunt irigate efectiv, deoarece fermierii consideră costurile prea ridicate.

Solutiile si fondurile europene

Solutia pe care o propun acum specialistii este dubla.

Pe de o parte sa se renunte, acolo unde se poate, la irigatiile prin stropire, care consuma multa apa, si sa se treaca la irigatiile prin picurare.

Apoi trebuie sa se renunte la sistemele de irigatii gigant, ca pe vremea comunismului, ci trebuie sa fie realizate irigatii din surse de apa locale, in primul rand prin puturi de mare adancime.

Micile staţii de irigare sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului pentru că sunt adaptate nevoilor fiecărui fermier, principalele avantaje fiind economiile; si de curent şi de apă.

Ministerul Agriculturii a transmis Comisiei Europene Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 in care sumele alocate pentru irigaţii a urma să crească de 2,5 ori fata de 2007-2013, iar cele pentru sistemele de irigatii pentru fermele de familie ar urma sa creasca de peste 3,5 ori.

In total, ar fi disponibile 360 de milioane de euro pentru  perioada 2014-2020

In perioada 2007-2013 finanţarea infrastructurii  de irigaţii a beneficiat  de o alocare de  numai 140 de milioane de euro.