Prima pagină » Actualitate » Muzică și istorie în „Grădina cu Suflete a Baronului Bellu”

Muzică și istorie în “Grădina cu Suflete a Baronului Bellu”

Articol de Stefania Grigore, 17 mai 2015, 12:17

Ajunsă la cea de-a cincea ediție și devenită deja o tradiție în peisajul cultural bucureștean, participarea “Grădinii cu Suflete a Baronului Bellu” la Noaptea Muzeelor a propus, aseară, pe lângă tururile ghidate, care le-au îngăduit vizitatorilor să cunoască o parte dintre cele 360 de monumente de arhitectură și opere de artă aparținând unor sculptori celebri, care se găsesc la Bellu, și un spectacol muzical, susținut de către artiștii Teatrului de Operetă si Musical “Ion Dacian”.

Spectacolul a reunit, sub genericul ” Dolce Vita”, arii celebre din operete, precum ” Secretul lui Marco Pollo”,”Victoria și al ei husar”, “Contesa Marita”, “Mam’zelle Nitouche”, “O noapte la Veneția” sau “Cavaleria Rusticana“.

Printre monumentele excepționale incluse în turul de aseară se numără Capela Cantacuzino, unde își dorm somnul de veci Gheorghe Grigore Cantacuzino, cunoscut în epocă si ca “Beizadea Vițel” și soțiile sale, creația arhitectului Ion Mincu, monumentul fraților Poroineanu, o sculptură în bronz a lui Raffaelo Romanelli, ca înfățișează o tânără întinsă, alături de care stă in genunchi un bărbat. Cei doi au trăit o frumoasă poveste de dragoste, până când au descoperit că sunt frate și soră și au decis să își pună capăt zilelor.

Desigur, turul nu a putut omite Doamna cu Umbrela, o altă operă, de această dată în marmură, a sculptorului Romanelli, și nici zona scriitorilor, unde odihnesc Eminescu, Sadoveanu, Cosbuc, Caragiale etc.

Trebuie reamintit faptul că Cimitirul Bellu a fost înființat pe o moșie donată Municipalității de către Baronul Barbu Bellu, moșie pe care se intindea o livadă. De aici și denumirea de “Grădina cu Suflete a Baronului Bellu”. Donația survenea în condițiile în care Guvernul de atunci a interzis înmormântările în cimitirele parohiale, din jurul bisericilor din București, hotărând înființarea unor cimitire la marginea orașului.

In 1849, primul concesionar era C.A. Rosseti, care își înmormânta fica. De atunci, Bellu adăpostește peste un veac și jumătate de istorie, cultură, artă, politică, monumente și personalități semnificative nu doar pentru București, ci pentru întreaga țară, fiind cel mai mare muzeu în aer liber din România.

Primarul Capitalei Profesor Doctor Sorin Mircea Oprescu despre evenimentul din Bellu si despre Noaptea Muzeelor: