Circa un milion de bucureșteni se pot adăposti în buncăre, in caz de bombardament

Articol de Stefania Grigore, 4 martie 2015, 09:21 / actualizat: 4 martie 2015, 10:33

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București, Daniel Vasile, au fost identificate peste 2500 de adăposturi in caz de bombardament, în subsolurile blocurilor. In aceste buncăre, pot fi adăpostiți circa 250 de mii de oameni.

Au mai fost identificate încă 1500 de spații, in parcările subterane, unde se pot adăposti oamenii, in cazul unui bombardament. Sunt luate în calcul și stațiile de metrou, astfel încât, in total, peste un milion de bucureșteni ar putea fi adăpostiți, in cazul unui atac aerian.

Potrivit Legii 481 a protecției civile, blocurile care au buncăre și celelalte locuri in care oamenii se pot adăposti, in caz de bombardament, trebuie semnalizate cu un triunghi albastru încadrat intr-un pătrat portocaliu. Însă, deși Legea 481 este în vigoare de 10 ani, abia acum asociațiile de proprietari ale blocurilor dotate cu adăposturi au început să primească notificări cu privire la obligația de a semnaliza buncărul.

Tot conform legii, proprietarii clădirilor care sunt dotate cu adăposturi ar trebui să întrețină aceste facilități. Asta înseamnă de la mentinerea în funcțiune a instalațiilor de aerisire și sanitare, până la aprovizionarea cu apă potabilă și materiale de prim-ajutor.
Problema este, însă, că unele dintre adăposturi nu aparțin asociațiilor de proprietari, ci administrației publice locale.

Din păcate, in lipsa semnelor și a informării populației, puțini sunt cei care știu despre existența și utilitatea adăposturilor. In plus, multe dintre buncăre ar avea nevoie de reparații, care ar trebui făcute tot de către asociațiile de proprietari.

Și mai grav este faptul că Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu ar avea, potrivit purtătorului său de cuvânt, Daniel Vasile, atribuția de a controla indeplinirea obligațiilor legale privind semnalizarea și intretinerea adăposturilor. Acest fapt se traduce prin lipsa, la nivelul ISU a oricăror informații privind starea reală a adăposturilor.

Pe de altă parte, o lectură rapidă a Legii 481 ne arată clar, la Art. 7: “Coordonarea, controlul și acordarea asistenței tehnice de specialitate, în domeniul protecției civile, se asigură la nivel central de către Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la nivel local de către inspectoratele județene și Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Municipiului București. “

Aceeași Lege privind protecția civilă dispune clar, la Art.24 (3): “Controlul de stat, in domeniul protecției civile, se realizează prin activități de reglementare, avizare, autorizare, atestare, recunoaștere, verificare și control și se realizează prin Inspecția de Prevenire din cadrul IGSU, a inspectoratelor județene și a ISU București. “

Așadar, legiuitorul dă IGSU și ISU toate atribuțiile necesare pentru a controla tot ceea ce înseamnă protecție civilă, inclusiv adăposturile de protecție civilă.

La rândul lor, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că adăposturile de luptă antiaeriana se află în administrarea asociațiilor de proprietari ale blocurilor respective și că aceste asociații au datoria de a le întreține. Cât privește atribuția de control a stării de funcționare și de marcare a adăposturilor, aceasta este dată de Legea protecției civile ISU, afirmă șeful Direcției de Operațiuni a Municipalității, Catalin Zoican.

Așadar, ne aflăm in situația în care autoritățile pasează responsabilitatea de la una la alta, de la ISU la Primăria Capitalei și înapoi, iar, în caz de nevoie, nimeni nu va ști unde sunt adăposturile, care dintre ele sunt în stare de funcționare și, mai ales, la cine este cheia …

Text: Mircea Apostolescu