Bani si mall-uri in Romania
Articol de , 2 martie 2015, 19:23
România şi-a dublat salariul minim in lei în ultimii şapte ani, dar a rămas pe penultimul loc in Uniunea Europeana din acest punct de vedere. Asta este una din concluziile analizei publicate saptamana trecuta de oficiul European de statistica, Eurostat.
In euro, salariul minim din Romania se ridica, in prezent, la 218 de euro pe lună brut cu 57% mai mult decat in 2008, afirma Eurostat. Mai jos decat noi se afla numai Bulgaria (184 de euro/luna brut), in vreme ce toate celalalte tari fost comuniste membre ale UE sunt mai sus decat noi din acest punct de vedere: Lituania (300 de euro), Cehia (332 de euro), Ungaria (333 de euro), Letonia (360 de euro), Slovacia (380 de euro), Estonia (390 de euro), Croaţia (396 de euro), Polonia (410 euro), iar Slovenia 791 de euro brut/luna.
In toate celelalte tari care au salariu minim, acesta este peste 500 euro/luna: Portugalia 589, Grecia 686, Malta 720, Spania 757, Slovenia, asa cum spuneam, 791 de euro, intimp ce in Franta aceste este de 1458 de euro, iar in Luxemburg ajunge la 1932 de euro.
Nu au salarii minime Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Italia si Cipru, dar nu cred ca trebuie sa le plangem de mila
Cresterea salariului minim nu este un rezultat automat al aderarii a Uniunea Europeana : Serbia si Muntenegrul au salarii ceva mai mari decat noi, iar Turcia are salariu minim mai mare decat Polonia
Interesant este faptul ca salariul minim in Statele Unite este de aproape 2 ori mai mic decat in Luxemburg
Bani nu prea avem, dar avem 58 de malluri din România care încasează peste 350 mil. euro, ca medie anuală, de pe urma închirierii a 5.400 de magazine, potrivit unor calcule realizate de Capital pe baza unui studiu DTZ Echinox.
Totusi: cu numai 138 mp de retail modern/mia de locuitori, România continuă să fie în urma celor mai importante țări din Europa Centrală şi de Est în ceea ce privește densitatea spaţiului de retail. Lider rămâne Polonia, unde stocul este de 320 mp/mia de locuitori, urmată de Cehia (316 mp/mia de locuitori) și Ungaria cu 212 mp/mia de locuitori, potrivit datelor DTZ Echinox.
In plus. productivitatea suprafeţelor de vânzare din România este cea mai mică din UE, vânzările retailerilor fiind de sub 2.500 de euro/mp în 2013, potrivit GfK.
Bucurestiul este lider national la mall-uri. Veniturile generate anual de cele 11 malluri din Bucureşti, a căror suprafaţă cumulată reprezintă circa 40% din stocul de centre comerciale al ţării, au o pondere de circa 43% în rulajul naţional.
Pe lângă cele 11 malluri deja funcţionale in Capitala, mai există în construcţie încă două centre comerciale (cel de pe fosta platformă industrială Electroaparataj, de lângă Arena Naţională cel din Titan) şi un nou parc de retail pe o parte din fosta fabrică Vulcan din cartierul Rahova
Cu toate acestea Bucurestiul este pe ultimul loc la densitatea spaţiilor de retail modern comparativ cu principalele capitale din regiune (Varşovia are de trei ori mai multe malluri) deşi este cea mai mare capitală din regiune, ca număr de locuitori
Un alt studiu facut tot de DTZ Echinox a ajuns la concluzii foarte interesante: bucurestenii cu venituri mari, peste 5.000 lei, nu locuiesc neaparat doar in cartierele centrale ale Capitalei sau in Herastrau. Raportandu-ne la numarul absolut de persoane cu venituri mari si nu la ponderea lor in total populatie dintr-un anumit cartier, cartierele cu cei mai multi locuitori cu venituri mari nu sunt cele din nord, ci Militari, Drumul Taberei, Pantelimon, Rahova sau Berceni.
Fiind cartiere cu un numar foarte mare de locuitori ponderea celor cu venituri mari este mica raportat la numarul total de rezidenti, dar numarul lor total este mai mare decat al celor cu venituri mari care stau in zone exclusiviste.
S-a facut si o analiza, cat timp petrece un bucurestean intr-un mall iar concluzia esta ca un client petrece, in medie, circa 67 de minute intr-un spatiu comercial, diferenta fiind data de “ancorele” de divertisment. Daca exista asemenea “ancore” de buna calitate timpul petrecut de catre vizitator in mall creste cu 17 pana la 19 minute.
Oamenii aflati in functii de conducere prefer maghazinele in care sunt prezentate brandurile de calitate, pun pret pe accesibilitatea in centrele comerciale si pe spatiile de parcare,
Bucuresteanul obisnuit, simplu salariat, prefera intr-un centru comercial serviciile de divertisment si spatiile tip cinema in vreme ce persoanele care nu muncesc, dar merg in centrele comerciale, cauta mai mult diversitatea serviciilor si magazinele cu preturi reduse.
Acelasi studiu arat aca un bucurestean merge la mall de aproape 8 ori pe luna si viziteaza cam 3 mall-uri pe an. Adica se duce la mall-urile care ii sunt cele mai apropiate, sau care ii plac cel mai mult, nu este interesat sa verifice si alte locatii.
