Curtea de la Haga: Sarbii si croatii trebuie sa consolideze pacea

Articol de , 3 februarie 2015, 17:13 / actualizat: 3 februarie 2015, 19:13

Sârbii nu au comis un genocid împotriva croaţilor şi nici croaţii împotriva sârbilor în timpul războiului ce a condus la destrămarea Iugoslaviei, a decis astazi Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), care a cerut cu această ocazie guvernelor de la Belgrad şi Zagreb să coopereze pentru a acorda victimelor acelui conflict reparaţiile corespunzătoare, relatează Agentia France Presse (AFP).

Este verdictul final in singurul razboi de secesiune din Europa de dupa 1990, cel desfasurat intre 1991 si 1995 in Iugoslavia.

“Croaţia nu a reuşit să-şi dovedească acuzaţiile conform cărora a fost comis un genocide” între anii 1991 şi 1995 şi nici “Serbia nu a reuşit să dovedească faptul că s-a comis un act de genocid (…) împotriva populaţiei sârbe”, a declarat preşedintele CIJ, judecătorul Peter Tomka, în cadrul unei audieri publice la Haga.

“Un genocid presupune intenţia de a distruge un grup, cel puţin partial”, iar în cazul de faţă, chiar dacă cele două părţi au comis crime, scopul nu a fost distrugerea celuilalt grup etnic, ci “deplasarea lui prin forţă”, a explicat verdictul CIJ judecătorul citat.

În respingerea acuzaţiilor reciproce de genocid, judecătorii s-au bazat în special pe acţiunile juridice desfăşurate de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie împotriva principalilor responsabili pentru războaiele ce au condus la destrămarea Iugoslaviei în anii ’90.

Ei au subliniat că, în pofida proceselor pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, niciunul dintre acuzaţi – nici măcar fostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici – nu a fost urmărit penal pentru genocid.

De la crearea sa în anul 1946, Curtea Internaţională de Justiţie – care judecă numai diferende între state – a recunoscut un singur genocid, respectiv cel comis în anul 1995 la Srebeniţa, în estul Bosniei, unde trupele sârbilor bosniaci au ucis circa 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani.

În anul 1991, Croaţia şi-a autoproclamat independenţa faţă de Serbia, decizie ce a fost urmată de patru ani de război între forţele croate şi secesioniştii sârbi susţinuţi de Belgrad, soldat cu circa 20.000 de morţi.

În iulie 1999, Croaţia s-a adresat CIJ acuzând Republica Federală Iugoslavia – a cărei succesoare de drept este în prezent Serbia – de încălcare a Convenţiei pentru Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid. În pofida obiecţiilor Serbiei cu privire la jurisdicţia şi admisibilitatea cazului, prezentate în anul 2002, şase ani mai târziu Curtea a decis că are competenţă în judecarea acestui dosar, audierile publice desfăşurându-se apoi în anul 2014, între 3 martie şi 1 aprilie.

Croaţia a acuzat Serbia de “epurare etnică” în rândul populaţiei croate din regiunea Krajina. Potrivit autorităţilor de la Zagreb, acţiunile conduse de trupele sârbe împotriva croaţilor s-ar fi soldat numai în rândul acestei populaţii cu 20.000 de morţi, 55.000 de răniţi şi peste 3.000 de dispăruţi.

În plângerea înaintată, Croaţia a mai menţionat că au fost distruse atunci 10% din locuinţele din respectiva zonă, 590 de sate şi oraşe au suferit pagube materiale, la fel cum s-a întâmplat şi cu 1.821 de monumente culturale, 323 de obiective istorice şi 450 de biserici catolice croate. Drept urmare, autorităţile de la Zagreb au solicitat despăgubiri din partea Belgradului, susţinând de asemenea că minele antipersonal şi antitanc amplasate de forţele sârbe au făcut inutilizabile circa 300.000 de hectare de teren, fapt care ar fi diminuat cu 25% potenţialul economic al Croaţiei.

În replică, Serbia a înaintat CIJ în anul 2000 o plângere similară, cerând la rândul ei despăgubiri şi acuzând Croaţia că ar fi încălcat convenţia menţionată prin acţiunile comise împotriva sârbilor în timpul operaţiunii ‘Furtuna’, condusă de trupele croate pe 5 august 1995 (în prezent zi oficială de sărbătoare în Croaţia), tot pe teritoriul provinciei Krajina, acţiune în urma căreia 200.000 de sârbi ar fi fost nevoiţi atunci să fugă din Croaţia. De asemenea, guvernul de la Belgrad a reclamat faptul că nu au fost pedepsiţi croaţii care au comis acte de genocid împotriva sârbilor şi a altor grupuri etnice şi a acuzat Croaţia de incitare şi complicitate la genocid.

Într-o declaraţie acordată duminică, ministrul sârb de externe Ivica Dacic a subliniat că decizia CIJ va pune capăt “luptei între cele două ţări pentru a proba cine este cel mai înrăit criminal” şi va fi probabil unul dintre evenimentele cele mai importante în relaţiile bilaterale sârbo-croate, ce s-au îmbunătăţit semnificativ în ultima vreme.

De-a lungul anilor, responsabili din cele două ţări au declarat că intenţionează să abandoneze plângerile, dar aceste intenţii nu au fost puse în practică. Totuşi, atât guvernul de la Belgrad, cât şi cel de la Zagreb au precizat că vor respecta verdictul CIJ.

La anunţarea acestui verdict, judecătorul Tomka a mai menţionat că “CIJ solicită celor două părţi să-şi continue cooperarea pentru a acorda victimelor reparaţiile corespunzătoare, consolidând astfel pacea şi stabilitatea în regiune”.