Soseaua catre Poiana Brasov a implinit 50 de ani

Articol de , 19 decembrie 2014, 17:30

Soseaua dintre Braşov  si Poiana Braşov în lungime de 12,4 km a împlinit astazi 50 de ani de la inaugurare!

“Exact în urmă cu 50 de ani, la ora 12,30 a fost inaugurat drumul Braşov – Poiana Braşov de conducătorul de atunci al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Deşi drumul nu era asfaltat, era de macadam, conducătorul statului a spus ca drumul să fie asfaltat în cel mai scurt timp. Este adevărat că asfaltarea drumului s-a încheiat în totalitate în anul 1966. Pentru vremea respectivă a fost o realizare extraordinară a autorităţilor locale pentru că toate cheltuielile au fost suportate de primărie. Pe lângă dezvoltarea industrială puternică a Braşovului de atunci, darea în folosinţă a drumului spre staţiunea Poiana Braşov a creat o dezvoltare explozivă a turismului în staţiune”  a declarat şeful de proiect al drumului, inginerul Alexandru Filipescu, acum în vârstă de 83 de ani.

Scurta istorie

Drumul între Braşov şi Poiana Braşov a fost o preocupare a edililor oraşului încă din secolul al XIX-lea.

În anul 1879 s-a întocmit planurile unui drum de care trecea pe la Pietrele lui Solomon pana la Poiana de Jos, iar în primii ani ai secolului al XX-lea s-au efectuat lucrări de îmbunătăţire a drumului realizat, lucrari care au fost reluate apoi  în 1935.

Drumul acesta, numit în prezent “Drumul vechi”,  începe la capătul cartierului Şchei si este folosit şi acum de foarte mulţi turişti care doresc să parcurgă pe jos traseul până în Poiana Braşov.

Organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă în Poiana Braşov în 1951 a făcut ca în staţiune să apară un hotel, primul teleferic spre Postăvarul, stadionul, pârtii de schi cu trambuline, o pistă de bob, un lac artificial pentru agrement.

Din pacate hotelul a ars în întregime în anul 1952 şi numai în 1958 s-a inaugurat noua construcţie cunoscută sub numele de Hotelul Sport.

Şi Telefericul a fost marcat de un accident tragic cu zeci de victime în anul 1966, iar pârtia de bob a fost abandonată datorită numeroaselor accidente.

Cu toate acestea staţiunea a rămas o destinaţie favorită, astfel că “Drumul vechi” nu mai făcea faţă la începutul anilor ’60.

In perioada respectiva,  pe timpul iernii, turistii care nu aveau curajul se urce pe jos aveau la dispozitie transportoare pe senile ramase din al doilea razboi mondial si reconvertite.

In 1960 primăria a dat ordin să se întocmească materialele necesare proiectării noului drumu. Anul următor s-a trecut la elaborarea unor studii, iar în 1962 s-a început proiectarea efectivă care a durat până în trimestrul III al anului 1963, când s-a început construirea efectivă a drumului.

Timp de 10 zile s-a făcut alegerea traseului, fiind consultaţi mai mulţi turişti braşoveni care se deplasau în staţiune, astfel încât să fie surprinse cât mai multe panorame turistice.

O idee excelenta, dovada faptul ca cine parcurge acest drum are parte de privelisti exceptionale asupra Ţarii Bârsei, Masivelor  Bucegi, Postăvarul, Piatra Craiului, Tâmpa şi o mare parte a Braşovului .

20% din construcţia drumului s-a realizat prin munca patriotică a elevilor, studenţilor, militarilor şi a muncitorilor. Drumul are 57 de curbe şi opt serpentine şi poate fi parcurs în 10-15 minute.

Asfaltarea drumului s-a început în anul 1965 şi s-a finalizat un an mai târziu. Transportul public pe drum, asigurat de Întreprinderea de Transporturi Braşov, a înregistrat anual creşteri constante ajungându-se de la câteva sute zilnic în vremea circulaţiei pe “Drumul vechi”, la peste 25.000 de persoane, în anii ’70.

Până în anul 1969 drumul a fost al oraşului Braşov, după care a trecut la Ministerul Turismului, iar in prezent este Drumul naţional DN1E.