DOSARUL TORŢIONARILOR. Florian Cormoş, a treia persoană pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru genocid

Articol de DSRNetworkAdmin, 11 februarie 2014, 11:39

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Florian Cormoş, fost comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, pentru genocid. “Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a declarat marţi, preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.Căpitanul în rezervă Florian Cormoş a deţinut funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952-17 aprilie 1953.Andrei Muraru a precizat că IICCMER are dovezi clare că Florian Cormoş a impus un regim de exterminare al celor internaţi administrativ şi al condamnaţilor aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate, în cele patru luni în care a condus Colonia de muncă de la Cernavodă fiind înregistrate 115 decese.De asemenea, în timpul în care Florian Cormoş a condus Colonia de muncă a fost întregistrat şi un număr mare de infirmităţi permanente.În aprilie 2013, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964.Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva lui Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, pentru omor deosebit de grav.În 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie a dispus începerea urmăririi penale faţă de locotenent colonelul în rezervă Alexandru Vişinescu, pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.Reprezentanţii IICCMER arătau că în perioada 1956-1963, la Râmnicu Sărat au murit 12 deţinuţi politici, printre care Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu şi Mihail Romniceanu, decesele fiind cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid.În 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.Procurorii au arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954-decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla.”Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare”, a precizat IICCMER.Sursa foto: crestinortodox.ro