Bine de citit: „Farfuriile zburătoare, o chestiune serioasă”
Articol de razvanursuleanu, 29 decembrie 2022, 10:23
Pentru mine este foarte dificil să consider o farfurie zburătoare drept o chestiune serioasă, atâta vreme cât viziunea mea asupra obiectului respectiv se leagă mai curând de recipientul în care servim supa decât de un mijloc de transport pentru călătoriile interplanetare.
Frank Edwards a muncit mult pentru a pune la punct această carte, iar eu îi bagatelizez efortul imaginându-mi tot soiul de extratereștri îndreptându-se spre Terra într-un castron în care înoată printre găluști și tăiței (se poate adăuga sare și piper, după gust). În limba engleză percepția mea se alterează și mai mult pentru că denumirea acestor obiecte este flying saucers, ceea ce înseamnă farfurioare zburătoare (farfuria e plate, farfurioara e saucer…)
Extratereștri în farfurioare, vrăjitoare pe măturici, se vede treaba că diminutivele pentru obiectele casnice sunt puțin cam des folosite în tot acest haos aerian incontrolabil…
Repet, Edwards a depus o muncă apreciabilă pentru a prezenta cititorului o sumedenie de dovezi (fotografii, documente, relatări ale martorilor oculari etc.) prin intermediul cărora încearcă să demonstreze că vizitatorii din alte lumi reprezintă o certitudine. Numai că eu înot printre dubii mai ceva ca extratereștrii prin supa lor spațială.
Am citit atâtea și atâtea cărți science fiction și bineînțeles că mi-aș fi dorit să găsesc de-a lungul timpului o probă concludentă, un argument solid în sprijinul acestor întâlniri de gradul trei, doar că aproape de fiecare dată „probele copleșitoare” sunt ori filmări tremurate din anii ’60 în care se vede „ceva straniu” care tocmai ce dispare în spatele unor copaci, ori sunt mărturiile unor persoane zdruncinate rău ce pretind că au fost răpite de extratereștri și care se dovedesc a fi cu mintea plecată cu multă vreme înainte de pretinsa răpire.
Chiar niciun cadru clar cu distinșii aliens, în atâtea zeci de ani? În prezent există miliarde de telefoane mobile care filmează impecabil și noi stăm tot în cele câteva imagini alb-negru obținute în urmă cu jumătate de secol? Nimeni nu mai dă peste ei? Unde au dispărut extratereștrii ce călătoresc în minunatele lor castronele? S-au plictisit și au plecat? Terra nu mai e de interes? Tocmai acum, când avem internet nelimitat și cont de Instagram și Tiktok? Come on…
Așa că îmi este greu să încadrez cartea „Farfuriile zburătoare, o chestiune serioasă” în categoria „dosare ale istoriei” pentru că toate aceste așa-zise dovezi sunt mai curând o serie de informații provenite din surse dubioase, iar autorul forțează de multe ori o conexiune între acestea.
Cu toate acestea, am citit întregul text cu mare plăcere, pentru că mi-a adus aminte de momentele acelea din copilărie în care eram înconjurat de vrafuri întregi de publicații obscure tipărite pe hârtie ieftină, pe care le răsfoiam cu febrilitate, încercând să vânez orice informație care să-mi confirme că Superman, Luke Skywalker și mai ales prințesa Leia sunt personaje reale.
