Bine de citit: Domnul Fox, vulpoi fantastic

Sursa foto: Andra Radu

Vocea lui George Clooney a fost motivul pentru care am luat „Domnul Fox, vulpoi fantastic” din teancul de volume scrise de Roald Dahl și l-am pus deasupra, în vederea unei citiri urgente.

Este adevărat, aș fi citit oricum cartea pentru că filmul de desene animate a fost fantastic, pe măsura fantasticului vulpoi, dar vocea actorului dublează practic valoarea filmului. Dacă tot l-am văzut și l-am auzit pe acest individ roșcat cu bot ascuțit și cu coadă (vreme de doar câteva pagini) lungă, era firesc să aflu și ce s-a scris despre el.

Lider de gașcă, fără discuție, acest domn vulpoi. Noi, copiii, recunoaștem (mă rog… de fapt am vrut să spun voi, copiii, dar nu mai stau acum să modific…)   imediat autoritatea unui șef dacă acesta îi ține pe membrii găștii departe de pericole (adică să nu fie nimeni prins) și indică permanent direcția cea corectă (bunătăți la vedere și nepăzite, spărturi în garduri etc.)

Trebuie să recunosc, istoria cu coada pierdută accidental face ca imaginea lui Foxy să pălească puțin dar doar puțin de tot, adică în loc de nota 1000, vulpoiul să merite de fapt nota 999, dar această diferență insignifiantă nu îi zdruncină domnului Fox locul întâi în ierarhia celor mai pricepuți șefi de gașcă din lume.

Nu știu dacă Roald Dahl a fost cel mai bun povestitor din lume, deși așa este considerat, sunt mulți alți scriitori de literatură pentru copii pe care îi apreciez în aceeași măsură, dar sunt sigur că fără „Domnul Fox, vulpoi fantastic” orice bibliotecă pare incompletă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.