Păcănelele și pariurile între folklorul urban și cifre …

Ce spune folklorul urban de tip nou … 

În folklorul nostru urban de tip nou, jocurile de noroc sau „industria gambling-ului”, cum li se spune în limbajul elegant al breslei organizatorilor de jocuri de noroc, deci în limbajul cotidian acest fenomen este cunoscut sub denumirile generice de „cazinouri” și „pariuri”.

Despre cei care joacă se spune că „bagă bani la aparate” sau că „trag la păcănele”, de la zgomotul scos de aparate, iar despre amatorii de pariuri se spune că „bagă la pariuri”.

În percepția generală a nejucătorilor, „cazinourile” și „pariurile” sunt afaceri la limita legii. Ele ar fi apărut, se spune, „ca ciupercile după ploaie”.

Le găsești la fiecare parter de bloc, uneori grupate chiar câte două – câte trei, pe colțurile marilor intersecții. Le concurează doar farmaciile și băncile, zice folklorul de tip nou.

Conform aceleiași percepții generale, așa-zisele cazinouri și „pariurile” ar fi locuri ale pierzaniei, unde „fraierii”, adică jucătorii ar fi „jupuiți” de bani. De multe ori, în proximitatea „cazinourilor” și a „pariurilor” se află și „amaneturi”, unde jucătorii rămași fără bani să-și poată lăsa telefoanele mobile sau bijuteriile pentru a face rost de cash, spun mulți dintre cei care nu joacă.

O altă legendă care circulă din gură în gură spune că așa-numitele cazinouri și „pariurile” ar fi ținute de tot felul de interlopi, fiind, în fapt, surse de bani negri, adică de venituri nefiscalizate, sau paravane pentru spălarea de bani.

Ce îi deranjează, de fapt, pe nejucători …

Această percepție a celor neimplicați în fenomenul jocurilor de noroc este potențată de faptul că „păcănelele” și „pariurile” adună în jurul lor o „faună” mai deosebită, jucătorii.

Uneori, poate sub influența alcoolului, ei vorbesc zgomotos, se bucură, își exprimă dezamăgirea, înjură, se ceartă, atunci când ies la fumat, în fața sălii de jocuri sau de pariuri, în toiul nopții.
Alteori, se întâmplă că scandalul să ia amploare și să fie necesară intervenția firmelor de pază sau chiar a poliției.

Dacă respectivul „cazinou” sau sala de „pariuri” se află la parterul unui bloc, cei care locuiesc deasupra sunt adesea deranjați de țipete, mașini ale bodyguarzilor sau ale poliției care vin în trombă, uși trântite, sticle sparte etc.

Am incercat să comparăm percepția generală și legendele folklorului urban de tip nou cu cifrele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și cu imaginea din interior, oferită de către cei din industria gambling-ului.

Sorin Georgescu, președintele Asociației „Romslot”, care reunește o parte dintre cei mai importanți operatori din industria gambling-ului, spune că, din perspectiva legală, există agenții de pariuri sportive, care au dimensiuni între 20-100 de metri pătrați și sunt cel mai des întâlnite datorită dimensiunilor reduse. Într-o agenție de pariuri sportive, este permisă amplasarea a două până la cinci aparate.

Există, apoi, barurile cu aparate cu risc limitat, aparate la care câștigul poate fi de maximum 1000 de lei.

Sălile dedicate de jocuri trebuie să aibă de la 80-100 de metri pătrați în sus și un minimum de 12 aparate, în provincie, și minim 20 de aparate, în București.

Există slot-machine și în cazinouri, dar în România mai există doar patru cazinouri și o singură sală de bingo, a declarat Sorin Georgescu pentru București Fm.

 Președintele „Romslot” crede că proliferarea sălilor de jocuri și a celor de pariuri este un fenomen destul de înșelător, care are niște cauze ce țin de evoluția societății.

Astfel, pe de o parte, în ultimii 5 ani, s-a produs o polarizare economică și socială în marile orașe, polarizare care a făcut ca și organizatorii de jocuri de noroc să își concentreze activitatea acolo unde puterea de cumpărare este mai mare. În multe dintre orașele mici sau în mediul rural nici nu are sens să deschizi o sală de jocuri sau de pariuri, pentru că oamenii nu au bani pentru așa ceva, spune Georgescu.

Pe de altă parte, senzația că pe marile bulevarde există doar săli de jocuri, de pariuri, farmacii și sedii de bănci este generată de faptul că magazinele care oferă alte bunuri și servicii s-au retras, în mare parte, către centrele comerciale, explică președintele „Romslot”.

Și datele ONJN pentru București par să susțină ideea că, de fapt, din 2014 și până anul trecut, industria gambling-ului a scăzut, că număr de operatori licențiați și că număr de angajați.

Astfel, în ceea ce privește numărul operatorilor de slot-machine licențiați în Municipiul București, acesta a scăzut cu circa 35%, de la 74, în 2014, până la 48, anul trecut.

Și numărul de salariați din slot a scăzut cu 30%, în București, de la 8720, cu cinci ani în urmă, până la 6126, anul trecut.

Cifra de afaceri a operatorilor de slot-machine a crescut cu numai 19%, din 2014 până anul trecut. Este o creștere destul de modestă având în vedere creșterea salariilor din ultimii ani.

Jocurile de noroc, o industrie modernă, riguros reglementată și controlată …

Sorin Georgescu spune că industria gambling-ului este reglementată și controlată foarte riguros de către ONJN. Această industrie este un exemplu, la nivel european, spune el. Deschiderea unei săli de jocuri nu este un lucru ușor. După ce se înființează societatea comercială, trebuie să ai 75 de aparate, fie În proprietate, fie închiriate și trebuie să poți investi minimum 3-400 de mii de euro, spune șeful de la „Romslot”.

Pe lângă certificarea și autorizarea aparatelor, ele sunt conectate la ONJN și sunt monitorizate zilnic în funcționarea lor. Astfel, toate veniturile unui operator de slot sunt înregistrate în sistemul informatic al ONJN. Ceea ce înseamnă că oricând Oficiul poate verifica operatorul respectiv, susține Georgescu.

Din 10 jucători, 8 pierd și 2 câștigă …

Cât privește „jupuirea fraierilor” și „grămezile de bani” care s-ar face din jocurile de noroc, președintele „Romslot” spune că și aceaste sintagme țin de folklorul urban și că nu au nimic de-a face cu realitatea.
„Un aparat de joc de noroc nou și performant costă cam cât o Skoda Octavia. Investițiile sunt considerabile. Algoritmii matematici ai acestor aparate fac ca, din 10 participanți la joc, 8 să piardă și 2 să câștige. Din punctul de vedere al raportului dintre venituri și profitabilitate, discutăm despre 10-15%”, spune Georgescu.

Asta, în limbajul comun, înseamnă că, la 100 de lei introduși în aparat de câtre un jucător, operatorul va înregistra, în medie, 10 lei venit. Din acești 10 lei, operatorul trebuie să își acopere cheltuielile și să plătească anticipat taxele, în valoare de 4000 de euro pe aparat pe an, plus o taxă de operator de 20 de mii de euro, explică șeful de la „Romslot”.

Sorin Georgescu: Suntem o industrie care promovează profitul responsabil. Nu ne interesează să obținem acest profit cu orice preț!

În ceea ce privește modul în care cei din industria gambling-ului se raportează la jucători, Sorin Georgescu spune că jocurile de noroc sunt, de fapt, o industrie a divertismentului, nu a câștigului sau pierderii.

„Noi ne dorim ca participanții noștri la joc să perceapă jocul ca pe o distracție. Avem situații în care acest divertisment se transformă în derapaje. Ne îngrijorează aceste derapaje și ne ocupăm de ele de mai bine de zece ani încoace.  Din acest motiv a apărut asociația noastră, „Romslot”, din acest motiv a apărut Asociația „Joc Responsabil”, ale căror programe sunt conduse de către reputatul doctor Cristian Andrei. Avem un program care se desfășoară în licee, „Antrenat de Majorat”, în care li se explică adolescenților ce să faci cu banii, ce se întâmplă cu banii câștigați ușor, de ce ar trebui să muncești pentru banii respectivi”, a declarat Georgescu pentru București Fm.

Auto-cenzura în industria gambling-ului …

Președintele „Romslot” spune că asociația nu încurajează jocul iresponsabil. Dimpotrivă membrii săi s-au auto-cenzurat, încă de acum 10 ani, cu privire la reclamele luminoase.

„Toate reclamele luminoase de la așa-zisele cazinouri de stradă sunt limitate la 6 metri pătrați. Dacă cineva are mai mult de atât, încalcă legea. De la începutul anului, nu se mai găsește pe fațadele sălilor dedicate nimic despre campaniile de marketing sau premiile pe care le oferă. Este o altă acțiune pe care industria ( … gambling-ului n.r.) a desfășurat-o pentru a-și diminua impactul social. Este un lucru care ne preocupă deosebit de mult”, a spus Georgescu.

Percepția generală este dată de derapaje …

Sorin Georgescu spune că industria gambling-ului se lovește de un handicap de imagine, deoarece percepția generală asupra acesteia este dată de derapaje. Această imagine negativă se răsfrânge asupra întregului fenomen și face dificilă până și angajarea personalului. În fapt, jocurile de noroc sunt o industrie modernă, foarte strict reglementată și controlată, care aduce circa 600 de milioane de euro anuală la bugetul de stat zi oferă circa 40 de mii de locuri de muncă, la nivel național, susține șeful de la „Romslot”.

Statul câștigă cel mai mult din jocurile de noroc …

Președintele „Romslot” spune că, anul trecut, ONJN a raportat încasarea a ……. numai din taxe specifice colectate doar de pe slot-machine aproximativ 207 milioane de euro. În același an, profitul întregii Industrii de slot-machine a fost mai mic decât suma obținută din taxe. „Din punctul meu de vedere, statul este cel mai mare beneficiar al industriei jocurilor de noroc”, a declarat Sorin Georgescu.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.