„Rătăcitorii” – o carte a întrebărilor și a misterelor!

Sursa foto: Cristina Toma

O carte pe care nu ar trebui să o lăsați necitită, și asta nu doar pentru că autoarea ei este laureată a Premiului Nobel pe 2018 pentru Literatura, este „Rătăcitorii” scrisă de Olga Togarczuk și apărută în traducere românească la editura Polirom.

Romanul se deschide cu amintirile și confesiunea unei călătoare moderne care nu poate să stea prea mult într-un loc. De fapt, acest dor de ducă o îmboldește încă de când avea câțiva anișori și rămăsese singură acasă. Atunci senzația fusese aceea a unei înțepeniri.

Mai târziu, această senzație avea să devină mai puternică, iar concluzia trasă de copilă fusese aceea că mai bine să fii în mișcare decât să stai undeva pe loc.

Va face prima călătorie undeva în împrejurimile casei, apoi cu părinții, în concediile acestora.

Peste ani va studia psihologia dar nici aceasta nu o va face să își înțeleagă această disperare de a nu sta prea mult într-un loc.

Sursa foto: Cristina Toma

Va lucra ocazional pe unde va ajunge. Nu va avea o meserie în domeniul pentru care se pregătise, dar o să încerce să îi înțeleagă pe călători, exploratori dar și alți iscoditori ai lumii mari sau ai lumilor mici. Astfel, va începe să scrie o carte despre călătorii deoarece orice iscodire este până la urmă o călătorie.

Vom afla istoria unui anatomist olandez din secolul al XVII-lea care descoperă tendonul lui Ahile, secționându-și propriul picior amputat, apoi despre alte istorii precum cea a Inimii lui Chopin, care călătorește clandestin spre locul odihnei veșnice, dusă la Varșovia de sora lui iubită.

Acestea, la rândul lor, se împletesc cu povestea unei femei ce trebuie să se întoarcă în Polonia natala, ca să-și otrăvească iubitul din adolescență, și cu cea a unui tânăr care simte că o ia razna când soția și fiul lui dispar misterios în timpul unei vacanțe, apărând apoi ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Prin personajele sale și poveștile lor, legate unele de altele printr-un fir narativ jucăuș-straniu și plin de revelații.

„Rătăcitorii” arată ce înseamnă să călătorești, să fii hoinar, nu numai în spațiu, dar și în timp.

De unde suntem? Pe unde am trecut? Unde ne ducem?… par a se întreba cei care călătoresc. Romanul încearcă să dea sensuri acestor întrebări.

Eu nu vă mai spun decât că nu veți lăsa cartea din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.