Reabilitarea Cișmigiului: Nu se știe pe ce se vor cheltui 10 milioane de euro!

În ședința de la finele lunii iulie, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) adopta, la inițiativa primarului general Gabriela Firea, o hotărâre prin care aproba Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) în Parcul Cișmigiu.

Practic, hotărârea CGMB spune că Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB) din subordinea Primăriei Capitalei urmează să cheltuiască 46 de milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro pentru reabilitarea peisagistică a Cișmigiului.

Lucrările, care ar urma să dureze 3 ani, ar trebui să atingă, potrivit DALI, următoarele obiective de intervenție: „Refuncționalizarea modului de utilizare a parcului, cu prezervarea și punerea în valoare a compozițiilor de mare calitate ale parcului, cum ar fi: ansamblul Cetății, ansamblul Movilei, ansamblul Terasei Trandafirilor, Rondul Roman cu terasele de meditație (…) Revitalizarea peisajeră a parcului prin aplicarea unor măsuri eficiente și științifice de înlocuiri, toaletări, plantări, cu punerea în valoare reciprocă, atât a vegetației, cât și a ansamblurilor construite și a oglinzii de apă, element definitoriu al Parcului Cișmigiu”.

Proiectul de reabilitare a Cișmigiului a stârnit proteste din partea opoziției din CGMB, din partea societății civile și chiar din partea specialiștilor din domeniul peisagisticii.

Deputatul de București, Nicușor Dan a inițiat chiar o acțiune în justiție împotriva acestui proiect.

Toți aceștia, opoziția, societatea civilă și specialiștii, reproșează lipsa de transparență a proiectului, faptul că PMB nu a prezentat și dezbătut public proiectul tehnic al lucrărilor. Ei spun că vor fi tăiați mulți arbori din Cișmigiu și că vor fi amplasate noi spații comerciale.

Directorul general al ALPAB, Marius Albișor spune că DALI, care nu reprezintă decât prima fază de documentație, cea prin care se stabilesc și se aprobă indicatorii tehnico-economici ai proiectului, nu trebuia supusă dezbaterii publice și că, atunci când se va trece la faza proiectelor tehnice pentru diversele lucrări, acestea vor fi puse în dezbatere publică.

Cât despre lucrări, șeful de la ALPAB spune că ar dori să înceapă cu cele care se pot executa numai pe timpul sezonului rece. Dar, deocamdată, nu există proiect tehnic decât pentru intervenția asupra Podului Elvețian din Cișmigiu. Deci, numai pentru acest obiectiv se poate trece la obținerea autorizației de construire.

Albișor speră să demareze, tot în acest sezon rece, și lucrările la Podul de Nuc, la cuva Lacului Cișmigiu, la cele două toalete publice și la sistemul de supraveghere din parc. Numai că, pentru toate acestea nu există proiecte tehnice și nu se știe nici dacă vor fi bani la bugetul PMB, spune el.

„Ar mai trebui reabilitate și rețelele de apă, canalizare și curent electric din parc, dar nici pentru aceste lucrări nu există proiecte tehnice și nu se știe dacă va exista finanțare din partea Primăriei Capitalei, a mai declarat șeful de la ALPAB.

Cele trei locuri de joacă pentru copii din Cișmigiu ar urma să fie comasate într-unul singur. Însă, directorul general al ALPAB nu știe unde va fi amplasat acest unic loc de joacă.

Cât privește arborii din parc, Marius Albișor spune că trebuie tăiați doar cei bolnavi și cei parazitari, precum oțetarii. Însă nu știe cu exactitate câți arbori bolnavi și câți parazitari, din ce specii și de ce diametre sunt în Cișmigiu și ar urma să fie tăiați.

Șeful de la ALPAB nu știe pentru că nu s-a făcut, încă, releveul vegetației, adică un fel de inventar care să cuprindă exact aceste date.

Oamenii care vin zilnic în parc se plâng mai degrabă de mizeria pe care o lasă în urmă stolurile de ciori, dar și oamenii plini de bun simț, care scuipă pe jos convinse semințe, aruncă pahare de cafea, mucuri de țigară, PET-uri, ambalaje de la diverse produse alimentare și câte și mai câte.

Foto: Adriana Baciu

Cetățenii sunt nemulțumiți de proiectul Primăriei Capitalei de a cheltui 10 milioane de euro pentru reabilitarea parcului, de faptul că urmează să fie tăiați arbori, fie ei și parazitari, de desființarea locurilor de joacă pentru copii și a celor pentru căței și de amplasarea de noi spații comerciale, fie ele și simple căsuțe de lemn. Ei spun că Cișmigiul ar avea nevoie mai degrabă de un bun gospodar decât de o cheltuială de milioane de euro.

Alex Oprița, de la Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, reclamă lipsa totală de transparență a proiectului. El spune că ONG-ul din care face parte a cerut Primăriei Capitalei să facă publice datele proiectului și să le supună dezbaterii tuturor celor interesați.

Din ceea ce a prezentat PMB până acum reiese că cei mai mulți bani sunt alocați pentru partea de reabilitare a unor construcții și a rețelelor edilitare din parc. Ori reabilitarea rețelelor de apă și canalizare și a celei electrice în întregul Cișmigiu, spre exemplu, este inoportună, deoarece ar duce la distrugerea rădăcinilor superficiale ale multor arbori, care apoi, în câțiva ani, s-ar usca.

Diana Culescu, arhitect peisagist, spune că orice intervenție într-o grădină istorică de valoarea Cișmigiului nu poate începe decât după realizarea unui releveu al vegetației.

Numai în acest fel poți ști câți arbori și de ce valoare există în parc, unde sunt aceștia situații și în ce stare biologică se află. Astfel, pot fi evitate situațiile în care proiectul tehnic trasează câte o alee care trece prin unul sau mai mulți arbori, poate chiar printr-un arbore ocrotit al Bucureștiului.

Diana Culescu a realizat, cu ajutorul voluntarilor, un astfel de releveu al vegetației și a identificat 70 de arbori uscați în Cișmigiu. Aceștia ar trebui tăiați, pentru că reprezintă un pericol.

Sursa foto: Olga Stancu

Cât despre copacii bolnavi, aceștia nu trebuie tăiați la grămadă. Trebuie analizată starea biologică a fiecărui arbore, pentru că mulți dintre cei bolnavi pot fi salvați și păstrați pentru ani buni de aici înainte, explică peisagista.

„Nici copacii parazitari nu trebuie distruși fără discernământ. Trebuie analizată vârsta fiecărui arbore, fiindcă chiar și un oțetar poate fi un copac valoros, dacă a ajuns la un diametru mare, deci la o vârstă venerabilă”, crede Diana Culescu.

Peisagista spune că Cișmigiul este o adevărată grădină botanică, deoarece există foarte mulți arbori într-un singur exemplar. Mai mult decât atât, „biodiversitatea este enormă în parc. Un sfert din totalitatea speciilor lemnoase din România se regăsește în Cișmigiu, pe o palmă de pământ practic. De aceea nu poți interveni fără să știi că urmează, poate, să tai un arbore unicat din parc”, explică Diana Culescu.

În final, după ce asculți punctele de vedere ale șefului de la ALPAB, ale reprezentanților societății civile, ale simplilor cetățeni și pe cele ale specialiștilor, nu poți să nu rămâi cu senzația că proiectul a fost întocmit cu un teribil amatorism.

Foto: Adriana Baciu

Cum poți ști că vei cheltui 10 milioane de euro pentru reabilitarea Cișmigiului, când nu ai proiecte tehnice pe obiectivele specifice de intervenție?!

Cum poți să te gândești măcar să intervii într-unul dintre puținele parcuri istorice care dau identitatea Bucureștiului, fără a ști, mai întâi, cu precizie milimetrică ce arbori și cât de valoroși există în parc?!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.