Pasajul suprateran Doamna Ghica se construiește, în ciuda atacurilor politicianiste ale opoziției, după defrișarea a 235 de copaci!

Sursa foto: Primaria Municipiului Bucuresti

Pentru Pasajul Doamna Ghica au fost defrișați 235 de copaci!

Consilierul primarului general Gabriela Firea, Marius Coajă, a recunoscut că, pe amplasamentul lucrării de mare infrastructură pasaj suprateran Doamna Ghica, au fost defrișați 235 de copaci.

Însă, pasajul este prevăzut în Planul de Mobilitate al Municipiului București, fiind o parte importantă a inelului median, o centură din interiorul orașului pe care cetățenii să poată circula în condiții foarte bune, a susținut Coajă.

Istoricul Pasajului Doamna Ghica…

Consilierul primarului general a mai afirmat că, în anul 2017, a fost demarată refacerea studiului de fezabilitate al obiectivului de investiții foarte important atât pentru cetățenii din zonă, cât și pentru cei care tranzitează zona. „Pasajul va lega partea de nord și cea de sud a orașului”, a declarat Coajă.

„Indicatorii tehnico-economici ai acestui proiect au fost votați de către Consiliul General al Municipiului București, urmând faza de proiectare și execuție, încredințată Companiei Municipale Trustul de Clădiri Metropolitane”, a reamintit Coajă.

Stadiul lucrărilor la Pasajul Doamna Ghica …

Conform consilierului Gabrielei Firea, în acest moment, după obținerea autorizației de construire, s-a trecut la relocarea și modernizarea rețelelor de utilități din zona amplasamentului pasajului suprateran.

„Întârzierea de trei ani de la Pasajul subteran de la Piața Sudului a fost cauzată tocmai de faptul că nimeni nu a prevăzut necesitatea de a reloca rețelele de utilități”, a susținut domnul Coajă.

Cei 235 de copaci au fost tăiați cu acordul Direcției de Mediu a PMB și al APM București!

El a recunoscut că, pe amplasamentul pasajului Doamna Ghica au fost defrișați 235 de copaci. Tăierea copacilor a avut, însă, loc, oare de ce nu ne surprinde acest lucru, cu avizul Direcției de Mediu a Primăriei Capitalei și cel al Agenției pentru Protecția Mediului București. Iar Trustul de Clădiri Metropolitane are obligația de a planta în compensație câteva mii de copaci, a susținut Coajă.

El a mai spus că, în trei ani, constructorii care au executat lucrări de mare infrastructură pentru Primăria Capitalei au plantat în compensație aproape 1000 de copaci.

„Majoritatea acestei plantări au fost făcute în curțile școlilor și grădinițelor”, a mai declarat Coajă.

Podurile și pasajele nu ne dau oxigen și nu rezolvă problema traficului!

Domnul Consilier Marius Coajă nu pare să înțeleagă faptul că podurile și pasajele nu ne dau oxigen, pe care noi trebuie să îl respirăm, și nu rezolvă problema traficului, ci, dimpotrivă, o agravează!

În primul rând, copacii plantați astăzi vor avea nevoie de 20-30 de ani pentru a atinge maturitatea, un stadiu de dezvoltare la care să ofere oxigen și umbră. Ce facem până atunci?!

Apoi, degeaba plantezi în curțile școlilor, grădinițelor sau în parcuri, după ce ai defrișat pe aliniamente stradale. Arborii au fost plantați pe anumite zone, în speță pe aliniamentele stradale, pentru că acolo este nevoie de ei! Acolo joacă un rol crucial în diminuarea poluării pe care o generează mașinile care circulă pe carosabil, nu în curțile școlilor. Acolo opresc particulele de PM10 și PM25 care se ridică tot în urma traficului auto.

Nu în ultimul rând, domnul consilier nu pare să fi învățat din experiența celor dinaintea domniei sale atât de mult pe cât spune.

Am crezut și eu, cu toată forța, în timpul primului mandat al primarului general Sorin Oprescu, că problema traficului din București poate fi soluționată prin construcția de infrastructură mare, poduri, pasaje, supra-lărgiri, penetrații, artere noi etc.

Ei bine, perioada 2008-2012 a fost una extrem de prolifică în acest sens. Au apărut pasajele Basarab, Pipera, artera Buzești-Berzei, a fost modernizată Șoseaua Tunari etc.

În ciuda tuturor investițiilor realizate, problema traficului nu s-a rezolvat, ci, dimpotrivă, s-a agravat. Pentru că, cu cât construiești mai multă infrastructură, cu atât atragi mai multe mașini. Și niciodată nimeni nu va putea ține pasul, construind poduri și pasaje, cu creșterea exponențială a numărului de mașini.

De aceea, soluția la problema traficului nu este aceea de a încuraja traficul rutier prin construcția de infrastructură mare, poduri, pasaje etc, ci aceea de a descuraja transportul individual prin prioritizarea transportului public, printr-o politică judicioasă nu populistă, în ceea ce privește parcarea, prin aplicarea de taxe pentru accesul cu mașina personală în oraș.

Prelungirea Ghencea …

Șeful lucrărilor de infrastructură din Administrația Firea a mai explicat și că supra-lărgirea Prelungirii Ghencea face parte tot din Planul de Mobilitate al Municipiului București, proiectul fiind așteptat de 20 de ani de către cetățenii din zonă.

„Compania Municipală Dezvoltare Durabilă a elaborat proiectul tehnic, iar execuția a fost încredințată tot Trustului de Clădiri Metropolitane. În acest moment, se lucrează la demolările locuințelor și spațiilor comerciale aflate pe coridorul de expropriere. După finalizarea demolărilor, se va trece la relocarea și modernizarea rețelelor de utilități. Anul viitor, va fi finalizată supra-lărgirea Prelungirii Ghencea”, a declarat Marius Coajă.

Atacurile politicianiste ale viceprimarului Sectorului 2 și ale PNL București …

Edilul șef al Capitalei a taxat cu severitate atacurile politicianiste și dezinformarea care ar fi fost practicate de către viceprimarul liberal al Sectorului 2, cu privire la Pasajul Doamna Ghica.

Gabriela Firea a dat asigurări că vor fi folosite toate mijloacele moderne de protecție împotriva poluării și a criticat PNL București, care, în căutare de teme electorale, mai întâi a atacat pasajul, apoi, a recunoscut utilitatea acestuia, dar a atacat Compania Municipală Trustul de Clădiri Metropolitane.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.