Începe expertiza la groapa de gunoi IRIDEX!

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Astăzi, de la ora 11:00, s-a demarat un set de expertize la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) IRIDEX. Este vorba despre o expertiză complexă dispusă de către Tribunalul Municipiului București, în luna martie a acestui an, în urma probelor administrate de către Primăria Sectorului, în procesul cu operatorul CMID IRIDEX, SC Iridex Group Import-Export SRL.

Expertiza se va desfășura atât pe documente, cât și pe teren, prin măsurători privind calitatea aerului, suprafața reală a gropii de gunoi și cantitatatea de deșeuri depozitată, în mod real, la groapa de gunoi IRIDEX.

Potrivit instanței, măsurătorile trebuie să clarifice dacă la groapa de gunoi de la Chiajna, sat Rudeni, au fost depozitate mai mult de 4.500.000 mc de deșeuri, așa cum.prevede contractul din 1999 dintre Primăria Capitalei și IRIDEX.

Necesitatea acestei expertize este impusă de faptul că, la Chiajna, sunt, practic, două depozite de deșeuri. Primul se află pe concesiunea de 16,5 hectare de la Chiajna, celulele C1-C5, iar cel de-al doilea pe teren privat. aparținând IRIDEX, în suprafață de circa 10 hectare.

Potrivit unui document emis de către IRIDEX, aflat pe site-ul oficial al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) București, întitulat „Formularele Solicitare pentru revizuirea Autorizației Integrate de Mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) IRIDEX”, document ce poartă data de 20 aprilie 2018, celulele C1-C5, acum închise definitiv, ar ocupa o suprafață totală de 194.686 metri pătrați, din care 1777.000 metri pătrați reprezintă suprafața impermeabilizată, care se află în contact direct cu deșeurile, iar 17.686 ar fi suprafața taluzului exterior al digului de contur.

Potrivit aceluiași formular emis de către IRIDEX, celulele C6-C7, cele unde se mai depozitează și astăzi deșeuri, ar ocupa o suprafață totală de 78.343 metri pătrați. Din această suprafață, numai 55.570 de metri pătrați ar urma să fie ocupată cu deșeuri, 8.755 mod reprezentând drumul de acces, iar 1,4 hectare fiind ampriza digului de contur al depozitului pe latura de nord.

Unul dintre obiectivele stabilite de către TMB pentru expertiză este acela de a determina ce suprafață ocupă depozitul, în mod real.

O altă expertiză vizează instalațiile de producere energie electrică, iar o a treia expertiză vizează impactul CMID IRIDEX asupra factorilor de mediu!

Astfel, TBM a dispus ca: „Expertul să efectueze minim 3 măsurători pe aceeaşi direcţie în mai multe puncte ale amplasamentului deţinut de către S.C. Iridex Group Import Export S.R.L., pe raza sectorului 1, privind principalii compuşi chimici din aer care pot influenţa starea de sănătate a populaţiei, nivelurile de biogaz, hidrogen sulfurat, bioxid de sulf, etc., în funcţie de viteza, direcţia, temperatura predominantă a vântului, faţă de zona de locuinţe şi în intervalele orare menţionate de către cetăţeni în plângerile formulate (inclusiv seara şi noaptea)…”!

De ce expertize?!

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Expertizele au fost dispuse de către instanță în urma probelor administrate de către Primăria Sectorului 1 în procesul cu IRIDEX. Astfel, din documentele oficiale emise de către operatorul gropii de gunoi de la Chiajna, cu diferite prilejuri și aflate pe site-urile unor instituții publice, par să reiasă inadvertențe.

O primă inadvertență este aceea că, potrivit Contractului 955/11.03.1999, obiectul contractului îl reprezintă: „Proiectarea, execuția, exploatarea și postmonitorizarea unei rampe ecologice de depozitare a deșeurilor situate în zona Giulești-Sârbi, pe terenul identificat conform planului de situație din Anexa 1”.

Era vorba, de fapt, despre ecologizarea și exploatarea în continuare a unei gropi de gunoi existente în zona Giulești-Sârbi, unde fuseseră depozitate resturile rezultate în urma cutremurului din 1977.

Numai că, prin Protocolul 946/01.03.1999, deci datat înaintea Contractului 955/11.03.1999(?), Primăria Capitalei și IRIDEX schimbă de comun acord locația în Chiajna, Ilfov.

Desigur, pentru această „inadvertență” ar trebui să răspundă cei aflați acum 20 de ani la cârma Primăriei Capitalei și a Direcției de Utilități a acesteia.

Dar alte „inadvertențe” ne întâmpină, pe măsură ce citim Contractul 955/11.03.1999. Astfel, durata contractului este de 20 de ani. Iar cantitatea medie de deșeuri menajere și stradale este stabilită la 225.000 de tone pe an. Capacitatea maximă a depozitului este stabilită la 4.500.000 de metri cubi.

Ori, în formularul emis de către IRIDEX anul trecut, pentru reînnoirea Autorizației Integrate de Mediu, despre care am mai vorbit, se spune că volumul total al celulelor C1-C5 este de 4.500.000 de metri cubi, iar volumul disponibil al celulelor C6-C7 este de 1.600.000 de metri cubi.

Deci, pe ce bază a fost extinsă capacitatea CMID IRIDEX, rând contractul de acum 20 de ani, prelungit de către Primăria Capitalei cu un an prin Actul Adițional Nr. 3/22.03.2019, prevedea o capacitate maximă de 4,5 milioane metri cubi?!

Probleme ridică și fondul de închidere și monitorizare post-închidere a gropii de gunoi de la Chiajna.

Astfel, H.G. 349 are prevederi clare privitoare la existența și constituirea Fondului pentru închidere și monitorizare post-închidere. La articolul 12, alineatul 1, se stipulează clar următoarele:

1. Operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postînchidere.

2. Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobandă deschis la o bancă comercială, cu excepția cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituție publică și fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică, în a cărei rază acesta își are sediul fiscal. Dobânda obținută constituie sursa suplimentară de alimentare a fondului.

3. Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului și se realizează prin eșalonarea anuală a acestei sume.

Mai mult, în anul 2013, în Autorizația Integrată de Mediu nr.15, emisă de APM București pentru CMID-Iridex, adresa Poiana Trestiei 15-17, la pagina 35, se menționează că “Operațiile de închidere vor avea la bază un proiect realizat pe baza planului de închidere, ce va avea toate avizele impuse de legislația în vigoare”. Dar, în realitate, lucrurile nu stau chiar așa.

De asemenea, nu trebui omis faptul că proiectul Planului de Închidere este realizat de IRIDEX, la finalul anului 2016, pentru “DEPOZITUL CONFORM DE DEȘEURI din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Iridex-București, sector 1, Str. Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27 – Proiect Tehnic de închidere a depozitului conform de deșeuri”, și depus la APM București, la 15.12.2016, precizează la pagina 4 că ”Depozitul conform de deșeuri a fost înființat în perioada 1999-2001, având la bază un proiect care prevede o capacitate utilă exploatabilă de 4.500.000 metri cubi. Proprietarul și beneficiarul activităților de eliminare, prin depozitare a deșeurilor pe acest depozit, este Primăria Municipiului București, care a delegat această activitate către S.C IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L., în urma unei licitații publice deschise internațional”.

La pagina 5, același document spune că ”În anul 2011 s-a finalizat construcția a două noi celule de depozitare, celulele 6 și 7, în baza autorizației nr. 182/17/P/6052 din 31.05.2010, emisă de Primăria sectorului 1 București.

Prin construcția celor două noi celule, capacitatea depozitului a crescut de la 4,5 mil metri cubi, la 6,0 milioane metri cubi. La data prezentului proiect, volumul ocupat de deșeuri pe celulele 1-5 ale depozitului, conform ultimelor măsurători la data la care s-a finalizat Etapa 1 de exploatare (iulie 2015) este de cca. 3.850.000 metri cubi”.

La pagina 7, este menționat faptul că suprafața inițială, ocupată de depozitul de deșeuri, era de 16,5 ha. Din punct de vedere juridic această suprafață aparține Consiliului Local Chiajna, care a concesionat-o, pe o perioadă de 20 ani, firmei S.C.Iridex Group Import-Export SRL București, cu destinația depozit deșeuri menajere.

Ulterior, S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. a achiziționat, în partea de nord a suprafeței concesionate, o suprafață suplimentară de 10,9 ha pentru continuarea și dezvoltarea depozitului de deșeuri. Pe această suprafață au fost construite celulele noi 6 și 7.

Dar, în pagina următoare, adică 9, este stipulat că ”La data sistării tempoare a depozitării pe celulele 1-5 (iulie 2015), din capacitatea de 4,5 milioane m3 a corpului principal al depozitului (celulele 1-5) era ocupat cca. 80%, adică un volum depozitat de cca. 3,85 mil. metri cubi.”.

Toate aceste afirmații ale unui document, emis chiar de către IRIDEX, nu pot să nu te facă să te întrebi care este, oare, capacitatea reală și legală de depozitare a gropii de gunoi de la Chiajna?

Situația juridică a terenului de la Chiajna ridică și ea semne de întrebare.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

În forma revizuită a proiectului, purtând numele: „Proiectul tehnic de închidere a depozitului conform din cadrul Centrului de Management Integrat al deșeurilor Iridex Group”, revizuit și completat în urma observațiilor din CAT APM București, din data de 16.03.2017, se găsește și rezumatul proiectului.

Acest document stipulează că “Proprietarul și beneficiarul activităților de eliminare prin depozitare a deșeurilor pe aceste depozit este Primăria Municipiului București, care a delegat această activitate către S.C IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L., în urmă unei licitații publice deschise internațional”. Suprafața inițială ocupată de depozitul de deșeuri era de 16,5 ha.

Din punct de vedere juridic, această suprafață aparține Consiliului Local Chiajna, care a concesionat-o pe o perioadă de 20 ani firmei S.C.Iridex Group Import-Export SRL București, cu destinația depozit deșeuri menajere. Nu trebuie omis faptul că depozitul de deșeuri a fost înființat în perioada 1999-2001, având la bază un proiect care prevede o capacitate utilă exploatabilă de 4.500.000 metri cubi.

Odată cu închiderea finală definitivă a compartimentelor C1-C5 ale depozitului, care sunt amplasate pe suprafața de teren concesionată de la Consiliul Local Chiajna, prin implicarea tuturor factorilor interesați (Primăria Municipiului București, Primăria Chiajna, Primăria Sectorului 1, Agenția de Protecția Mediului București, Garda Națională de Mediu, etc) trebuie stabilită și definită situația juridică a acestui teren, pentru perioada de monitorizare post-închidere de 30 de ani”.

În această primăvară, au expirat atât concesiunea de la Chiajna, cât și cadastrul provizoriu, prin care terenul în suprafață de 16,5 hectare era trecut la Sectorul 1 al Municipiului București. Nu am reușit să aflăm nici de la Primăria Chiajna, unde am solicitat clarificări în baza Legii 544 a liberului acces la informațiile de interes public, nici de la președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, care este acum situația acestui teren.

A fost prelungită cu un an și concesiunea?! Ce se va întâmpla cu terenul, după trecerea acestui an?! Cine va plăti monitorizarea post-închidere, vrea de 30 de ani?! Își va lua Chiajna terenul înapoi și va plăti oalele sparte după 20 de ani de depozitare a deșeurilor?!

Singura certitudine, din acest punct de vedere, este aceea exprimată de directorul IRIDEX, Sorin Matei, care a afirmat răspicat că, după închiderea gropii de gunoi este treaba autorităților locale, Primăria Capitalei, Primăria Chiajna, Consiliul Județean Ilfov și Primăria Sectorului 1 să rezolve problema statutului juridic al terenului și a monitorizării post-închidere a gropii de gunoi.

A, și mai este o certitudine, faptul că primarul Daniel Tudorache a afirmat că ar fi gata să plătească oalele sparte de alții, adică monitorizarea post-închidere, pentru ca cetățenii Sectorului 1 să nu mai sufere de pe urma poluării.

Dar, ulterior, S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. a achiziționat în partea de nord a suprafeței concesionate o suprafață suplimentară de 10,9 ha, pentru continuarea și dezvoltarea depozitului de deșeuri. Pe această suprafață au fost construite celulele 6 și 7.
Ce se va întâmpla cu această suprafață de teren, după închiderea definitivă a gropii de gunoi?! Cine va putea aloca fonduri publice pentru a monitoriza un teren proprietate privată?!

Și mai este o întrebare care se ridică, citind Master Planul PMB: Dacă extinderea depozitării pe teren privat, prin construirea unui nou depozit în 2010 cu o capacitate de 1.600.000 mc (C6-C7, la 11 ani de la începutul construcției depozitului contractat cu PMB C1-C5) nu are nicio problemă de legalitate, de ce în Master Planul PMB, la pagina 227, se menționează cu totul altceva.

Astfel, potrivit documentului celulele C6 și C7 au fost construite pe un teren achiziționat de IRIDEX, în partea de nord a terenului care a făcut obiectul contractului de concesiune. Din informațiile deținute nu rezultă dacă acestea fac sau nu obiectul contractului 955/1999.

Ca un amănunt de natură să stârnească și mai multe întrebări, IRIDEX a fost subcontractor al RAMBOLL South East Europe SRL, conform datelor de pe SEAP și variantei nr. 4 a Master Planului PMB.

O fi legal, n-o fi legal …?!

Concesiune versus proprietate …

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Conform IRIDEX, ”În prima etapă s-au întocmit formalitățile între Primăria Chiajna și Primăria Municipiului București, IRIDEX nefiind în niciun fel implicată în discuții sau negocieri. S-a convenit, astfel, concesionarea terenului către IRIDEX în scopul realizării obiectivului PMB iar, în continuare, s-au cumpărat suprafețele limitrofe de către IRIDEX, întrucât aceste suprafețe erau ale unor cetățeni (proprietăți private)”.

Numai că,. dacă citim cu atenție, forma în care apare stipulată în Contractul 955/11.03.1999 obligația IRIDEX, referitoare la teren, reiese foarte clar din alin. 1 al capitolului IV: “Să pună la dispoziție terenul destinat amplasării rampei ecologice și identificat conform planului de situație-anexa nr.1.”

Acest fapt este întărit și explicit formulat în capitoul XIII al acestui contract care prevede că “Prezentul contract intră în vigoare numai după obținerea de către ASOCIAT a titlului de proprietate asupra terenului”. Ceea ce nu este identic cu Contractul de Concesiune dintre IRIDEX și Primăria Chiajna din 24.03.1999, pentru care însă IRIDEX, și nu PMB, primise Acordul Consiliulu Local Chiajna 2837/21.07.1998.

Cumpărarea terenurilor limitrofe de către IRIDEX este o operațiune care se întinde pe mai mulți ani, după începerea construcției depozitului respectiv între anii 2000-2008. Această operațiune a însemnat achiziția a 15 parcele de teren de la diverse persoane și comasarea prin alipire a tuturor acestor suprafețe, rezultând un nou teren pentru depozitare de 99.665 mp, alipiți de terenul concesionat de la Chiajna și limitrof cu Poligonul SRI.

Ce surprize ne mai oferă contractul dintre PMB și IRIDEX …

Contractul dintre PMB și IRIDEX conține și obligația PMB de a facilita concesiunea fără licitație în regim de extindere a unei suprafețe de teren de 700 mp, solicitată de Iridex Group prin dosarul 2533 din 22.06.1998, spațiu limitrof unui teren proprietate Iridex Group situate în Șoseaua București-Ploiești nr.15, sector 1.

Pe acest teren s-au construit clădirile IRIDEX ce aveau să găzduiască, timp de 7 ani, Primăria Sectorului 1. Chiria plătită pentru sediul provizoriu al primăriei se ridică la suma de 11.000.000 de euro. Adică mai mult decât dublu față de costul consolidării, reabilitării și refuncționalizării sediului istoric al Primăriei Sectorului 1, din Bulevardul Banu Manta.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.