”O englezoaică într-un harem turcesc” o carte despre întâlnirile civilizațiilor….la feminin

cartea de weekend

O carte pe care nu ar trebui sa o lasati necitită în această vară mai ales dacă vă fascinează istoria Orientului dar si aventurile este ”O englezoaică într-un harem turcesc” scrisă la începutul secolului 20, mai exact în 1915 de către Grace Ellison, jurnalistă și sufragetă britanică.

La prima vedere autoarea pare o aventurieră în căutarea unor extravaganțe dar de fapt ea nu își doreste decât să cunoască mai bine viața femeilor din Turcia, o țară pentru care doamna Ellison pare a avea o afecțiune deosebită. De altfel ea se cunoscuse și se împrietenise în anul 1905 cu două surori  Hadjidjé Zennour si Nouryé Neyr-el-Nissa,, fiicele unui pașă și în același timp două talentate scriitoare care deja luaseră contact cu curltura europeană, in special prin intermediul cărților. De altfel cele trei prietene vor scrie in colaborare mai multe carti.

Insă prin volumul ”O englezoaică într-un harem turcesc” autoarea avea să pună pe jar multe spririte încă de la anunțarea intenției demersului ei. Nu era prima dată când mergea în Turcia iar toate aceste călătorii si sejururi prelungite îi risipiseră inaginea de ”lume ciudată de poveste” pe care muți europeni o aveau în acea vreme despre Orient ăe care îl vedeau ca pe un loc magic unde oamenii erau tot timpul veseli.  Grace Ellison care doreaa să spulbere această imagine a Orientului ca ”lume bizară” în ochii europenilor este acuzată de unii că prin demersul ei dorește să sprijine poligamia. Însă cu totul altele erau intentiile jurnalistei britanice. . Dornică să risipească imaginea cu iz senzaționalist pe care o aveau occidentalii despre haremul turcesc, Ellison zugrăvește un portret intim al vieții luxoase, dar izolate, a femeilor în zona casei care le era dedicată. Printre temele abordate se numără moda, evenimentele sociale, poligamia și legăturile din familie. Pe lângă descrierea vieții în interiorul haremului, autoarea oferă un comentariu critic plin de pasiune despre statutul femeilor din Turcia, discutând despre rolul religiei și al naționalismului în viața acestora. Cum sfârșitul cărții coincide cu începutul Primului Război Mondial, cartea este un instantaneu captivant al societății turcești în tranziție de la epoca otomană la aceea a republicii moderne. Din această carte, cititorul nu află doar ceea ce credeau europenii și mai ales europenecele despre viața femeilor din Turcia ci si ceea ce se stia și ce anume stârnea curiozități pe acele meleaguri cu privire la viața europenilor.

Cu toate acestea, demersul autoarei nu a fost unul ușor dar unul foarte interesant. De ce anume, vă las să descoperiți asta singuri atunci când veti citi cartea pe care nu o veți lăsa din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.