”Scara lui Iacov”- carte despre memorie, regăsirea de sine și darurile ce ne sunt destinate doar nouă

O carte pe care nu ar trebui sa o lăsați necitită în această primăvară este ”Scara lui Iacov” scrisă de Ludmila Ulițcaia, scriitoare din Rusia care în aceată săptămână a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Bucuresti. Cartea a apărut în traducere românească la editura Humanitas.

Personajul principal al poveștii este Nora, o tânără scenografă din Moscova, care, deși căsătorită îți crește singură copilui – pe adorabilul Iurik – deoarece soțul ei, matematician care se descurcă excelent printre axiome, teoreme și demonstrații, este la fel de inocent și lipsit de experiență în problemele vieții aproape ca băiețelul aflat încă în scutece. De fapt Nora este prinsă între doi bărbați-sotul ei care prefera să stea la mama lui decât să fie deranjat de bebeluș și regizorul Tenghiz Kuriani cu care ea lucrase și cu care avusese o poveste de iubire al cărei rod era tocmai micul Iura.

Cel din urmă o suna din când în când doar pentru a-i spune noile lui planuri în legătură cu noi spectacole pe care le-ar pune în scenă și la care ar colabora cu Nora, acum absorbită de ingrijirea celui mic.

Ea pare a mai gasi un sprijin în asistenta medicală, inimoasa Taisia care vine regulat să verifice sănătatea bebelusului care îi dă sfaturi și o încurajează.

Vestea morții bunicii paterne o scoate pe Nora din rutina vieții ei de proaspătă mămică. Este nevoit[ să se ocupă de funeraliile acesteia și în timp ce o pregătește pe bunică, observă că modul în care era aranjat apartamentul, hainele ei, carțile, tot ce se afla acolo păreau să facă un rezumat al vieții celei dispărute. Nora va găsi în acea casă un cufăr de rachită vechi. Va uita în curând de el, absorbită de problemele vieții de zi cu zi. Il va deschide abia în 2011. Acolo va găsi , scrisorile și jurnalele bunicului său, Iakov Osețki, care fusese deportat în Siberia. Citindu-le, simte o mare afinitate cu bunicul pe care l-a întâlnit o singură dată, iar destinul acestuia o face să-și pună întrebări despre propria viață, și mai cu seamă una: până la ce punct traiectoria ființei poate fi determinată de genele sale?” Scara lui Iakov ”este povestea a patru generații ce se desfășoară într-o alternanță continuă a planurilor, un caleidoscop de iubiri, trădări, idealuri, culpe, suferință, artă și întrebări fără răspuns, în care istoria este omniprezentă, mereu personaj principal.

Ce va întelege Nora din tot acest jurnal dincolo de istoria propriei sale familii? Se va simti mai fragilă sau mai puternică? Dar toate acestea ramâne să le aflați singuri atunci când veti citi cartea pe care nu o veti mai lasa din mână până când nu veți întoarce si ultima pagină.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.