„Caietul numelor pierdute” sau o excursie uimitoare pe firul amintirilor

O carte pe care nu ar trebui să o lăsați necitită, mai ales dacă vă plac istoriile de viață este ”Caietul cu nume pierdute” scris de Sofia Lundberg și apărută la editura Litera în traducere românească.

Personajul principal al cărții este Doris, o bătrână de nouăzeci și șase de ani, care locuieste singură în apartamentul ei din Stockholm. Are puțini vizitatori, dar convorbirile săptămânale pe Skype cu Jenny, nepoata ei din America, sunt un motiv de mare bucurie și îi amintesc de vremea tinereții. Când era copilă, Doris a primit de la tatăl ei o agendă,-mai degrabă un caiet cu coperți roșii în care a trecut numele tuturor celor pe care i-a întâlnit și i-a iubit de-a lungul anilor. Răsfoind caietul și revăzând acele nume, ale unor oameni de mult dispăruți, Doris simte nevoia de a-si rememora trecutul.

Va reusi ea oare ca, scriind despre experiențele ca servitoare în Suedia și model în Parisul anilor 30, despre fuga în Manhattan în zorii celui de-al Doilea Razboi Mondial, să o ajute pe Jenny, marcată de o copilarie dificilă, să dezvăluie secretele familiei lor și să privească spre viitor? Și ce s-a întâmplat cu Allan, bărbatul pe care Doris l-a iubit întreaga viață?…

Pornind însă pe firul amintirilor nu înseamnă că doar vei rememora trecutul sau că vei trăi, chiar și pentru câteva clipe în vremurile trecute. La fel ca atunci când scurtezi viitorul și explorarea propriului tău trecut, a unor detalii ale acestuia vei afla lucruri noi despre tine si despre cei pe care i-ai iubit sau i-ai urât. Ce va afla și mai ales ce anume va înțelege Doris este cu totul neașteptat, însă vă las să descoperiti singuri atunci când veti citi ”Caietul cu nume pierdute”, un roman uimitor pe care nu il veți mai lăsa din mână până când nu veți întoarce si ultima pagină.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.