Capitalul strain – mai incet cu pianul pe scari

44% din valoarea adaugata din economia romaneasca este produsa in firme controlate de capitalul strain. Asta rezulta din cel mai recent raport Eurostat care se bazeaza pe datele colectate in anul 2016 si care exclud sectorul financiar- bancar.

44% este mult, sau putin?

In cele 44 de procente din valoarea adaugata din economie Eurostat nu introduce si bancile si societatile de asigurari, pentru ca daca s-ar luat in calcul si bancile si societatile de asigurari, probabil ca in Romania ca am depasi 50%. Este limpede ca un asemenea procent este mare si este o dovada ca nu avem capital autohton la nivelul care ar trebui.

Daca poate fi o consolare, nici in celalalte tari foste comuniste din UE situatia nu este mult diferita: in Ungaria firmele controlate de straini  reprezinta peste 51% din valoarea adaugata in economie, in Slovacia 48%, in Cehia 43%, in Estonia 39% in Polonia 37% etc.

Care este situatia in Occident

Tot conform raportului Eurostat in Luxemburg firmele controlate de capitalul strain reprezinta 44.6% din valoarea adaugata, iar in Irlanda 43%.

Intr-adevar, Luxemburgul si Irlanda sunt exemple de reusita economica, cel putin ca nivel al PIB-ului pe locuitor, dar ele sunt cazuri exceptionale pentru ca ele sunt paradisuri fiscale, adica multe multinationale care au investitii in UE au sediul financiar in aceste doua tari.

Banii pe care ii face McDonald’s in toata UE se concentreaza in Luxemburg, iar banii pe care ii face Apple in toata UE se concentreaza in Irlanda.

Dar cifrele Eurostat se refera la anul 2016, pentru ca in 2017 Apple si-a mutat sediul fiscal in insula Jersey, care este un paradis fiscal apartinand Marii Britanii.

Asta apropos si de asa-zisul front unit pe care guvernele vor sa il constituie in lupta impotriva companiilor multinationale care scapa de impozite ascunzandu-se in paradisuri fiscale: teoretic Marea Britanie nu este paradis fiscal, dar guvernul de la Londra a facut o bucata mica din teritoriu care este paradis fiscal.

Luxemburgul si Irlanda, cazuri exceptionale

Asa arata tot cifrele Eurostat. Cu exceptia acestor doua tari, dintre primele zece tari din UE in care capitalul controlat de straini are ce mai mare contributie in economie, opt sunt tari foste comuniste. Forta insuficienta a capitalului autohton este evidenta in  toate aceste tari, care, pe cale de consecinta, sunt periculos de dependente de straini.

Periculos de dependenta de straini este si Irlanda, din aceasta cauza guvernul de la Dublin a intrat in panica atunci cand, in 2016, Comisia Europeana (CE) l-a obligat sa recupereze de la Apple 13 miliarde de euro, impozite neplatite. Guvernul irlandez a afirmat ca decizia CE submineaza insasi baza economiei din insula si timp de mai mult de un an a refuzat sa dea curs cererii CE.

Doar in 2018, dupa ce Bruxelles-ul a amenintat ca va deschide proces la CJUE, Dublin-ul a acceptat, cu parere de rau, sa incaseze cele 13 miliarde de euro.

Firme controlate de straini sunt in toate tarile UE

Dar nici pe departe in aceleasi procente ca in fostele tari comuniste. Occidentalii, care ii preseaza pe Estici sa accepe intrarea companiilor lor Est au grija ca in  tarile lor ponderea capitalului controlat de straini sa nu fie prea mare.

Cea mai cosmopolita dintre tarile occidentale, Olanda, care este si un semi-paradis fiscal, are o pondere de doar 29% a firmelor controlate de straini in valoarea adaugata totala din economie.  Celelalte economii puternice, Germania, Franta, Italia, sunt mult mai prudente: sub 25% in Germania, doar putin peste 16% in Franta, sub 16% in Italia.

De exemplu, guvernul francez a interzis ca firma chineza CNCC sa devina actionara la Areva, cel mai mare fabricant de echipamente pentru centrale nucleare.  Si nu este vorba de reticenta doar fata de investitorii chinezi: in 2017 tot guvernul francez a nationalizat temporar santierul naval din Saint-Nazaire, cel mai mare din Franta, ca sa impiedice grupul italian Fincantieri sa preia controlul

Nicio economie puternica nu vrea se depinda prea mult de straini, fie ei din UE, sau din afara UE, si acest lucru ar trebui sa ne dea de gandit si noua.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.