Trebuie să acceptăm că fuziunea RADET-ELCEN nu va avea loc niciodată… !?

Ieri a avut loc un nou termen în procesul dintre RADET și ELCEN. Printre altele, avocații celor de pe Electrocentrale București au solicitat schimbarea de către instanță a administratorului judiciar al RADET, firma Rominsolv a lui Gheorghe Piperea. Cererea a fost respinsă de către judecătorul sindic, ceea ce a făcut ca avocații ELCEN să formuleze o cerere de recuzare a acestuia.
Cei de la ELCEN contestă și planul de reorganizare al RADET, care, în treacăt fie spus, nu a fost prezentat de către Rominsolvul lui Gheorghe Piperea nici în fața consilierilor municipali, nici opiniei publice, consumatorilor branșați la rețeaua de termoficare. Avocații Electrocentrale București par a urmări falimentul RADET.

Este doar un episod dintr-un război care va continua, fără doar și poate, încă multă vreme de aici înainte, cei de la ELCEN încercând să obțină, de fapt, cele 3,7 miliarde de lei, ce reprezintă datoria istorică a regiei de termoficare bucureștene față de producătorul de energie termică.
Dincolo de discuția dacă RADET datorează ELCEN 3,7 miliarde de lei, cât prevede tabelul final al creditorilor ELCEN, sau 1,08 miliarde, cât este trecut în planul de reorganizare al ELCEN, dincolo de această dispută pe o sumă ce reprezintă bugetul pe un an al Bucureștiului, se vede din ce în ce mai clar un lucru pe care l-am spus încă de prin 2014: fuziunea dintre RADET și ELCEN pentru formarea unui SACET, în subordinea Primăriei Capitalei nu va avea loc niciodată!

Dacă acceptăm, cu realism, faptul că Ministerul Energiei nu va lăsa niciodată ELCEN să treacă la Primăria Capitalei și să fuzioneze cu regia bucureșteană de termoficare, trebuie să găsim o soluție pentru producția de energie termică. Asta mai cu seamă în condițiile în care capacitățile de producție ale Electrocentrale București continuă să iasă din funcțiune, din cauza vechimii și a poluării pe care o generează, astfel încât, peste trei ani, ELCEN nu va mai putea furniza agentul termic necesar Capitalei.
Așadar, singura soluție ar fi ca Primăria Capitalei să înceapă un susținut program de investiții în capacități de producție a energiei termice și electrice. Ar trebui construite de la zero electrocentrale moderne, cu eficiență sporită și cât mai puțin poluante. În plus, la construcția acestora, se poate ține seama de actuala structură a orașului, astfel încât noile electrocentrale să fie dispuse conform nevoilor de consum și RADET-ul să nu mai plimbe apa fierbinte zeci de kilometri, de la CET Grozăvești sau CET Titan până în Colentina.

Numai că această investiții trebuie realizate în timp relativ scurt, 3-5 ani, și nu știu dacă bugetul Primăriei Capitalei va putea asigura o dimensiune financiară de 1 miliard de euro, să zicem, în condițiile în care trebuie să suporte și subvențiile la căldură și transport, să plătească în avans către ELCEN gazele naturale, să asigure bani pentru investiții în infrastructura rutieră, în spitale etc.
Sigur, ar mai exista o soluție, care ar cruța bugetul Capitalei de investițiile în construcția de electrocentrale. Ar putea fi lăsați investitorii privați să construiască aceste noi Electrocentrale și să livreze agentul termic către RADET sau Termoenergetica, care va succeda regiei de termoficare.

Dar, deocamdată, toate acestea sunt idei, deziderate, vorbe. Primul pas obligatoriu spre rezolvarea problemei asigurării producției de energie termică și a creării sistemului integrat de producție, transport și distribuție a energiei termice în București este acela de a accepta realitatea: fuziunea RADET-ELCEN nu se va produce niciodată!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.