VIDEO: România și Croația, parteneriat strategic în Uniunea Europeană

Excelența Sa, ambasadorul Croației la București, domnul Davor Vidis, a fost invitatul lui Răsvan Roceanu la Intalniri Capitale.

RR: Cum ați caracteriza relațiile croato-române astăzi, în 2019?

DV: Incă o dată, relațiile noastre sunt excepționale, au fost întotdeauna excepționale, dar nu chiar la intensitatea vizitelor și întâlnirilor bilaterale pe care le-am avut în ultimii 2-3 ani. Care sunt motivele? In primul rând prioritățile și obiectivele noastre de politică externă sunt similare, apoi situația noastră în regiune este identică și în plus, asa cum ați spus la început, România prezidează în prezent Consiliul UE iar Croația va prezida Consiliul UE la începutul anului viitor, deci avem o mulțime de interese comune, recunoaștem acest lucru. De ce spun că relațiile s-au dezvoltat mult în ultimii 2-3 ani? Pentru că înainte Croația, care este cel mai nou membru al UE, era interesată mai ales de relațiile cu Bruxelles-ul, dar acum avem mult mai mult spațiu să cautăm parteneri, să schimbăm opinii în interiorul UE, dar și în afara ei, în structuri mai mari.

RR: Când  vorbesc despre relațiile bilaterale, diplomații obișnuiesc să spună că acestea «sunt bune, dar încă departe de potențialul lor real». Care este potențialul real în acest caz?

DV: Așa cum spuneam, relațiile politice sunt bune și intense. Relațiile economice, din punct de vedere statistic functionează în toate domeniile, dar domeniul în care este loc de mai bine, cred eu, este cultura. Ar trebui să avem mai multe schimburi culturale, mai multe evenimente culturale, să ne cunoaștem mai bine. Nu avem suficiente orchestre invitate, sau expoziții. Deci în această privință ar trebui să facem mai multe lucruri. Bineînțeles că suntem orientați mai ales către economie, acum și către prioritățile europene, dar putem avea relatii mai bune în toate domeniile. Dar lucrăm la aceste lucruri și există potențial.

RR: Ați găsit la oficialii români aceeași dorință de a dezvolta relațiile?

DV: Bineînțeles. Nu este o declarație politică, este o realitate. Să nu uităm că una dintre primele țări pe care președintele Iohannis le-a vizitat după preluarea mandatului său a fost Croația. In ultimii doi ani am avut vizite în România ale primului nostru ministru, ale președintei Croației. Deci relațiile sunt bune și la nivel personal, iar starea de spirit este pozitivă. Aș spune că nu există niciun fel de “nori” în relațiile noastre. Ca să închei, este plăcut să fii ambasador al Croației în România.

RR: Ce ne puteți spune despre investitorii croați în Romania ? Sunt lucruri care ar putea merge mai bine?

DV: In timpul mandatului meu ne-am concentrat pe câteva domenii economice, de exemplu recunoastem faptul că România are succes în industria componentelor auto, sunt multe companii care lucrează inclusiv pentru Ford și Renault-Dacia. In plus, având în vedere că trebuie să investim 2% din PIB  pentru apărare, așa cum sunt cerințele NATO, există un mare potențial în industria de apărare, așa că am avut câteva întâlniri între reprezentanții industriei de apărare din ambele țări. In plus, Croația este interesata și de turism, mai ales că după 20 de ani am inaugurat zborurile directe Bucuresti-Zagreb care sunt operate de compania aeriana croată. Dar relația funcționeză în ambele sensuri : în fiecare an sunt tot mai mulți turițti croați care vizitează castelele dumneavoastră, mânăstirile dumneavoastră și, bineînțeles, Delta Dunării și Bucureștiul.

RR: Atât Croația cât și România fac toate eforturile să determine UE să dezvolte relațiile cu Balcanii de Vest. Ce succes au aceste eforturi, dacă ținem cont și de tensiunile existente între Serbia și Kosovo?

DV: Din păcate, în mandatul actualei Comisii Europene nu au fost mesaje foarte încurajatoare privind exinderea UE, pentru că noi legăm extinderea UE de Balcanii de Vest. Pentru Croația, și cred că și pentru România, integrarea țărilor din Balcanii de Vest în UE este ceva foarte important. Este foarte important pentru a favoriza tranzitia societăților lor, a economiilor lor, pentru că și țările noastre au avut de profitat în același fel. Exista, însă, semnale bune care vin din regiune, de exemplu recentul acord încheiat între Grecia și Macedonia de Nord, îi incurajăm și pe prietenii noștri muntenegreni să continue negocierile. Realitatea este că încă sunt obstacole majore ca de exemplu absența recunoașterii mutuale, lipsa relațiilor diplomatice, problema granițelor, și noi am dori ca aceste probleme să fie rezolvate cât de curând. Nu este ușor, îi incurajăm de sârbi și pe kosovari să gasească o soluție și mizăm pe ajutorul prietenilor români, care au același interese și opinii cu ale noastre.

RR: Dar, după cu spuneați, mesajele trimise de actuala Comisie Europeană nu sunt foarte încurajatoare.

DV: Este ceea ce asteptăm de la noua Comisie Europeană. Pentru noi, în această regiune, este important. Deaceea am menționat Muntenegrul ca o dovadă că extinderea UE către această regiune este în continuare posibilă. Când vom deține președinția rotativă a UE vom organiza un summit pentru Balcanii de Vest și vom încuraja aceste țări să încheie negocierile.   Nu este ușor, condițiile sunt dure, Romania și Croația știu acest lucru, dar să punem aceste țări împreună, să le ajutăm să intre in UE.

RR: In România acordăm mare importanță investițiilor străine, presupun că în Croația este la fel. Există investiții croate în Romania și investiții românești în Croația?

DV: Din păcate, trebuie să spun că nu sunt prea multe. Spuneam de industria componentelor auto, aici este o investiție croată interesantă în componente din plastic pentru Ford și pentru Renault-Dacia și acesta este un exemplu bun. Dar dorim mai multe investiții de ambele părți

RR: Ce ne puteți spune despre Croații care locuiesc în Romania : Câți sunt ? Unde locuiesc? Stiu că sunteți în contact cu minoritatrea croată de la noi

DV: Este un exemplu foarte bun. Stiți că sunt șapte sate locuite de croați în zona Oravița și chiar și inainte de revoluția din 1989 erau tratați foarte corect, la fel sunt și acum. Nu vorbesc numai de cadrul legal, ci și de relatiile inter-umane. Sunt foarte respectați, li se respectă drepturile, au propriile lor școli, un liceu și deasemenea trebuie să amintesc că există un reprezentant al minorității croate în Parlament. Deci aș spune că situația minorității croate de aici este excelenta, doar că ea are aceeași problemă pe care o au Croația și România astăzi, și anume emigrarea. Dar vorbim totusi de 6000 de persoane care sunt aici, și sper că vor rămâne. Totul este bine, așa cum am spus, sunt respectași și, repet, sunt aici de secole.

RR: Să  vorbim de domeniul militar. România și  Croatia oficial și-au exprimat angajamentul în favoarea politicii europene comune de apărare. Este ea necesară ? și daca Da, este fezabilă?

DV: Adevărul este că trebuie să facem față unor amenințări de securitate, deci trebuie să existe un acord între toate țările europene în privința acestor amenințări. Trebuie să existe solidaritate, trebuie să decidem care sunt provocările și ce trebuie să facem. Au avut loc deja întâlniri ale miniștrilor apărării și de externe și trebuie să fim uniți în fața a ceea ce se întâmplă acum în lume.

RR: La nivel politic totul este in regulă, dar în realitate nu prea există o politică de apărare comună și nici prea multă cooperare militară în interiorul UE…

DV: Este o problemă a relațiilor dintre UE și NATO și nevoia de a nu se repeta unele inițiative. Pentru noi România este interesantă pentru că se află plasată în două regiuni : Europa de Sud-Est, dar, pentru securitatea europeană și globală mai important este că Romania este și în bazinul Mării Negre. In consecință suntem atenți la ce face România și incurajăm pregătirile pentru o situație care sperăm să nu se întâmple.

RR: România este în favoarea unei mai mari integrări europene, pe plan politic și economic. Care este poziția Croației?

DV: Avem aceeași poziție. Am dori să vedem mai multă coeziune în interiorul UE. Sunt lucruri bune, ca de exemplu libertatea de mițcare, dar avem nevoie de o dezvoltare mai echilibrată în toată UE. Există o anumită coeziune, dar aș dori să atrag atenția asupra unei inițiative lansate de președinta noastră și de președintele Poloniei, și anume Inițiativa celor 3 Mări. Presedintele Iohannis a fost gazda celui mai recent summit al celor 3 Mări, pentru că această initiativă se adresează tuturor țărilor europene, iar scopul principal este integrarea economică. Este vorba despre coeziune, despre mai multă conectivitate în transporturi, energie și sectorul IT, lucruri care ar ajuta la o mai mare coeziune în interiorul UE. De exemplu în Croația am construit autostrăzi care permit legături rapide între diferitele părți ale țării și credem că acesta este un model pentru toata Europa. Repet, avem nevoie de mai multă coeziune, mai multă conectivitate si o dezvoltare mai echilibrată.

RR: Cat de profundă trebuie să fie această integrare? Care sunt limitele? Există limite?

DV: Este o intrebare bună și este o discuție în interiorul UE. Stiți că Romania și Croația, aderând la UE, s-au angajat ca la un moment dat să adere și la zona euro și la Spațiul Schengen. Sunt două lucruri de care sunt interesate ambele țări, mai ales în ce privește Schengen. Este adevarat că aderarea la Schengen este în prezent blocată din ratiuni care sper că vor dispărea. Agajamentele noastre în aceste două domenii fac parte din obligațiile pe care ni le-am asumat pentru integrarea noastră în UE. Cât de profundă să fie această integrare? Vom avea un summit în Sibiu care va fixa liniile directoare pentru viitoarea Europă. In fața noastra sunt alegerile pentru Parlamentul European și trebuie să vedem care vor fi rezultatele.

RR: Atât România cât și Croatia doresc să intre in zona euro. Dar nu toate țările est-europene doresc într-adevar asta…

DV: Spuneam că la aderarea nostra la UE ne-am angajat să aderam și la eurozonă. Dar în Croația este o discuție despre beneficiile și dezavantajele monedei unice. Am vazut chiar în această dimineață la televiziunea croata o ancheta în țările care sunt în eurozonă de unde rezulta că majoritatea populației este mulțumită cu această situație, în timp ce în țările  care nu sunt un eurozonă majoritatea populației este mulțumita că nu este în eurozonă. Deci este o provocare. Dar în Croația moneda euro este foarte prezentă,

RR: In Romania este la fel. In teorie nu suntem in zona euro, în realitate suntem…

DV: Da, problema este de a respecta obligațiile și condițiile care se impun pentru a adera la zona euro.

RR: In Romania nu există polemică pe acest subiect, nu exista opoziție la aderarea la euro. Exista opoziție în Croația?

DV: Există. Este o discuție despre prețurile în piață și în magazine, pentru că cei care critică euro  critică situațiile în care euro a fost adoptat ca atare, de exemplu prețurile care erau în mărci germane au devenit automat prețuri in euro. Dar părerea mea, care este și părerea specialiștilor din Banca Națională a Croației, este că mai numerosi sunt cei în favoarea monedei unice. Deși există și constrângeri, cred că sunt mai multe beneficii.

RR: In primul semestru al anului viitor Croatia va deține președintia rotativa a consiliului UE, asa cum o face România în prezent. Cum apreciați  că se achită România de această sarcina într-o periaodă destul de dificilă?

DV: Da, este o perioadă dificilă. Vor fi alegeri, va fi un summit, din păcate unii  nu vor mai fi membri ai UE, și mă refer la Marea Britanie. Nu suntem fericiți, pentru că avem un Brexit la orizont, deci vor fi multe provocări. Dar eu niciodata nu m-am îndoit că Romania nu va avea o președinție bună, atât din punct de vedere tehnic cât și din alte puncte de vedere. Toți oficialii croați care au participat la reuniunile organizate în ultimele două luni au fost foarte mulțumiți. Suntem recunoscători ministerului român de externe și guvernului pentru că ne-au arătat cum trebuie organizată o președiție, pentru că o să avem și noi președinția în prima jumătate a anului viitor. Așa cum se spune în Croatia : hai să învățăm din greșelile altora. Dar nu au fost greșeli și mulțumim prietenilor noștri români, mai ales ministerului de externe, pentru că organizarea este excepțională.

RR: Vorbind de provocările din timpul președinției române, Brexit-ul este o provocare pentru întreaga UE. Va supraviețui UE ? și dacă da, ce schimbări trebuie făcute ca să prevenim un alt «-exit»?

DV: In opinia mea este  situație în care toată lumea pierde. Cred că toată lumea  este de accord că nu a fost o decizie bună, asta o spune și primul nostru ministru. Nu suntem mulșumiți și chiar nu ne așteptam să se întâmple asșa ceva. Imi amintesc că aveam recepția de ziua națională chiar în ziua când a avut loc referendumul și în discursul meu am afirmat că mâine vom avea aceeași Europă. Din păcate asta nu s-a întâmplat și problemele care au apărut ne-au demonstrat că nu a fost  decizie bună. Toate țările sunt de acord că trebuie să avem un brexit organizat și sperăm să găsim soluții pozitive, dacă se poate vorbi de soluții pozitive în cazul Brexit-ului.

RR: Dar ce schimbări trebuie făcute în UE ca să prevenim alt Brexit? Toată lumea vorbește despre asta, dar nimeni nu face ceva concret.

DV: Este la fel ca atunci când vorbești despre democrație : OK, nu este sistemul ideal, dar ce altceva am putea pune in loc ? Ce am putea avea în acest moment mai bun decât Uniunea Europeană ? Putem discuta despre structurile UE, despre un proces de decizie care să fie mai apropiat de cetățenii europeni, dar astea sunt lucruri la care trebuie să lucrăm.

RR: In fine, dar nu cel mai puțin important : vorbind despre politica externă comună, care este poziția Croației față de Rusia?

DV: Respectăm toate deciziile luate de toate instituțiile UE în relația cu Rusia. Bineințeles că dorim să păstram căile de comunicare, să încercăm să depășim situațiile dificile pentru că lucrurile nu merg cum am dori. Este un fapt că depindem de gazul rusesc, ceea ce este și cazul Croației,  este vorba de comerțul internațional. Noi, în Croația încercăm să găsim alte surse de aprovizionare cu gaze și un proiect major este un terminal de gaze lichefiate pe litoral. Este o modalitate de diversificare a aprovizionării. Dar, așa cum spuneam, suntem deschisi comunicării, dorim să găsim soluții și, repet, vom respecta toate deciziile UE care privesc Rusia.

RR: Construiți un teminal de gaze lichefiate, dar de unde aduceți gaze?

DV: Depinde. Sunt mai multe surse

RR: Americanii fac mari presiuni pentru ca europenii să cumpere gaze de la ei, dar nu știu daca este fezabil pentru Croația…

DV: Ei nu sunt singura țară care ar putea aproviziona cu gaze terminalul GNL. Inainte de a fi în România am fost în misiune la Vilnius, în Lituania, și ei au construit un terminal GNL care a influențat piața regională ca prețuri și ca aprovizionare. Timp de un an, sau doi ei au fost în criză de gaze. Noi, în schimb, nu am fost atinși decât puțin de criza gazelor rusești, atunci când s-a întâmplat, pentru că avem mai multe surse de aprovizioare, cu gaze algeriene primite prin Italia. Dar, insist, în relația cu Rusia trebuie să comunicăm, să găsim soluții, bineînțeles respectând politica externă la nivel european.

RR: Excelență, vă mulțumim pentru acest interviu!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.