Se poate rezolva problema traficului din București… ?

Faptul că trăim într-un oraș foarte aglomerat, în care una dintre principalele probleme ale vieții de zi cu zi este traficul infernal este de domeniul evidenței pentru orice bucureștean sau pentru oricine circulă zilnic prin Capitală. Să ajungi, dimineața, la serviciu sau la școală, și, apoi, să te întorci, după-amiaza sau chiar seara, acasă este o aventură. Pe lângă timpul pierdut în trafic, nesfârșitele coloane de mașini, care se târăsc ca un șarpe enorm între semafoare și intersecții, mai generează o problemă la fel de mare ca și congestia traficului, poluarea aerului cu pulberi în suspensie – PM10 și PM2,5 – cu azot și benzen, în urma arderii motorinei și, respectiv, a benzinei.
Deci, nu doar că pierdem ore prețioase din viața noastră blocați în trafic, fie că alegem mașina personală, fie că optăm pentru transportul public, în loc să ne petrecem timpul cu familia sau făcând sport ori relaxându-ne, dar, pe deasupra, mai și respirăm un aer otrăvit, care ne poate îmbolnăvi!

Există, oare o soluție la acest calvar al traficului bucureștean? Mulți dintre cei care conduc zilnic prin Capitală spun că lucrurile ar sta mai bine dacă semafoarele ar fi sincronizate ei ar genera așa-zisa „undă verde”. Adică s-ar circula mai fluent dacă odată intrat pe o arteră principală a orașului ai trece pe verde la toate intersecțiile și nu ai mai opri, la fiecare două sute de metri, la câte un semafor roșu. Are, însă, Municipalitatea vreo preocupare în acest sens?
Încă din anul 2008, Primăria Capitalei a pus în funcțiune un sistem inteligent de management al traficului, Bucharest Management Trafic Sistem (BTMS).
Acesta este format dintr-un set de bucle de inducție amplasate în intersecții – senzori care transmit, prin intermediul fibrei optice, informații cu privire la valoarile de trafic către un computer central. Acest calculator, echipat cu un soft numit „Utopia”, ține seama nu doar de numărul de mașini ce trece prin acea intersecție, ci și de informațiile primite de la intersecția precedentă și de la cea următoare și stabilește, în timp real, explică Daniel Filipiuc, inginer de trafic la Compania Municipală de Management al Traficului.
Conform inginerului de trafic, Daniel Filipiuc, de la Compania Municipală de Management al Traficului, BTMS a adus o îmbunătățire reală În ceea ce privește fluidizarea traficului, dacă ținem cont de faptul că, în anul 2008, în București circulau circa un milion de mașini, în timp ce astăzi această cifră se ridică la aproximativ un milion și jumătate de mașini, zilnic. Acest număr de mașini, cu 50% mai mare decât acum 11 ani, circulă pe aceeași infrastructură, deci este imposibil că circulația să fie fluidizată, crede Filipiuc.
Din această cauză, managementul traficului trebuie să se înscrie în strategia generală de smart-city, care include finalizarea lărgirii Șoselei de Centură, construirea de parcări de tip park&ride la cele 16 intrări în oraș, prioritizarea transportului public față de cel individual etc, spune inginerul de trafic.

Până aici, toate bune și frumoase, dar nici măcar jumătate din numărul total al intersecțiilor din București nu au fost integrate în BTMS. În acest moment, dintre cele 450 de intersecții ale Bucureștiului doar 206 fiind integrate în sistemul de management al traficului. Iar, corelarea intersecțiilor vechi, adică neintegrate în sistem este o mare problemă, recunoaște Filipiuc. Intersecțiile neintegrate în sistemul de management al traficului funcționează într-un program fix local, fără nici un fel de corelare între ele sau de adaptabilitate la valorile de trafic. În plus, intersecțiile neincluse în BTMS au o vechime de circa 30 de ani, cablurile sunt îmbătrânite, crăpate, iar lucrările în carosabil au dus la secționarea altor cabluri. De aici rezultă și numărul mult mai mare de avarii la intersecțiile neintegrate în BTMS, explică Filipiuc.
Asta în vreme ce intersecțiile care se află în sistem pot fi corelate cu cele din vecinătatea lor. Pe baza informațiilor privind valorile de trafic primite de la senzorii din asfaltul intersecțiilor din sistem, computerul poate decide cărei direcții din fiecare intersecție trebuie să-i de-a prioritate, alocând un interval mai mare de verde, conform lui Filipiuc.

De un an încoace, Compania Municipală de Management al Traficului a demarat lucrările pentru integrarea în sistem a unor noi intersecții. Cei de la companie au reușit, spre exemplu, să integreze în sistem intersecțiile de pe una dintre cele mai aglomerate artere ale Bucureștiului, Bulevardul Iuliu Maniu. Un test filmat efectuat după integrarea întregului bulevard în sistemul de management al traficului arată că artera poate fi parcursă în aproximativ … minute, în jurul orei 17…
În acest an, vor fi integrate în BTMS încă 60 de intersecții. Încă 101 intersecții urmează a fi integrate în sistem până la finele anului viitor, a mai spus inginerul de trafic de la compania municipală de profil. În acest moment, se lucrează pe Șoselele Colentina și Giurgiului, pe Calea 13 Septembrie și pe Calea Griviței si pe Bulevardul Camil Ressu. În stadiul cel mai avansat se află lucrările de pe Șoseaua Colentina, care ar putea să fie finalizate în circa două luni, adică pe la mijlocul lunii mai, a precizat Daniel Filipiuc.
Integrarea unei intersecții în BTMS presupune lucrări de infrastructură, pentru a aduce în acea zonă fibră optică, trebuie reconfigurată intersecția, trebuie instalate în asfalt buclele inductive, senzorii, care contorizează numărul de mașini și transmit informațiile către computerul central.

O mare problemă este aceea că Bucureștiul, ca multe alte orașe europene, are o structură radială. Astfel, 16 artere mari aduc traficul care intră în oraș până în centrul acestuia. De aceea și strategia de integrare a intersecțiilor în BTMS s-a schimbat. Dacă, până acum, s-a mers pe integrarea în BTMS a intersecțiilor de pe inelul central al Bucureștiului, acum se lucrează la intersecțiile de pe axele radiale care aduc și scot mașinile din oraș. În momentul actual se lucrează la cinci dintre acestea. 16 axe radiale: Calea Griviței, Calea 13 Septembrie, Șoseaua Colentina și Șoseaua Giurgiului și Bulevardul Camil Ressu, a declarat pentru București Fm directorul general al Companiei Municipale de Management al Traficului, Mădălina Șerban. Este vorba, în total, despre 59 de intersecții, care vor fi modernizate și integrate în BTMS.
Alte 101 intersecții nesemaforizate vor fi semaforizate și, ulterior, introduse În sistem, a mai spus șefa de la compania de profil a Municipalității.

Ca dimensiune financiară a investițiilor, pentru toate cele 160 de intersecții vor costa aproximativ 100 de milioane de lei, iar investițiile vor fi finalizate până în 2020. Această sumă de 100 de milioane de lei reprezintă o economie de aproximativ 32% față de sumele cheltuite în trecut pentru integrarea în BTMS a altor intersecții. Economia este posibilă prin încheierea unor acorduri-cadru pentru echipamentele necesare. Și, pentru că aceste acorduri vor viza un număr mare de intersecții, deci cantități mari de echipamente, si prețurile obținute de la furnizorii vor fi mai avantajoase. Se va folosi o tehnologie mai nouă, dar cu bani mai puțini, explică Mădălina Șerban.
Șefa de la Compania Municipală de Management al Traficului spune că și tehnologia folosită pentru lucrările de integrare a intersecțiilor în BTMS este nouă. Astfel, În locul celebrelor șanțuri care brăzdau asfaltul trotuarelor și al carosabilului, acum se folosește forajul. Adică, cu ajutorul unui utilaj specializat, se face o gaură în asfalt, iar, apoi, se execută o canalizație de 100-200 de metri, până la o nouă gură de vizitare. În acest fel, scade și costul lucrărilor de readucere a asfaltului lansarea inițială și disconfortul produs este mai mic, spune Mădălina Șerban.

Șefa de la compania de profil a Municipalității mai vine cu o veste bună. În acest moment, în Centrul de Control al Traficului a fost realizat un up-date al soft-ului cu ultima versiune a „Utopia”. Asta pentru că, până acum, BTMS funcționa pe baza unei versiuni din 2009 a acestui soft, care dădea foarte multe erori, ducând la ambuteiaje de trafic.
În plus, Mădălina Șerban a mai declarat pentru București FM că, de acum înainte, infrastructura de management al traficului va fi inclusă în procesul de avizare a lucrărilor de intervenție în carosabil. Astfel, orice deținător de utilități sau orice companie ori persoană care va desfășura lucrări de intervenție la o rețea edilitară subterană sau lucrări de orice tip ce presupun spargerea asfaltului va fi înștiințat cu privire la existența ei dispunerea fibrei optice ei a buclelor de inducție din BTMS. Sperăm să reducem cat mai mult situațiile în care cineva se duce să intervină la un cablu electric, la o conductă de orice fel sau face orice fel de lucrări în carosabil sau pe trotuar și ne distruge fibra optică sau senzorii din asfalt, spune șefa Companiei Municipale de Management al Traficului.

Așadar Municipalitatea depune eforturi pentru a da coerenta și eficiența normale sistemului de management al traficului. Dar, dacă numărul de mașini va continua să crească în ritmul actual, aproximativ 80 de mii de noi înmatriculări pe an, nici un fel de sistem inteligent și nici un fel de infrastructură nu vor putea ține pasul cu creșterea traficului.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.