Zona protejată Bazilescu distrusă de rechinii imobiliari, cu complicitatea autorităților!

Ce este și ce ar trebui să fie…

Deşi în zona protejată Bazilescu ar trebui să se construiască doar case mici, realitatea din teren arată, însă, cu totul altfel. Bucureştii Noi şi Dămăroaia, cartiere care se întind pe zona protejată Bazilescu au fost umplute de sute de blocuri și bloculeţe. Dezvoltatorii sunt, conform consilierului local USR Oliver Păiuși, membri ai unor clanuri de romi din Cojasca-Fântânele.

Cum au atacat clanurile zona protejată Bazilescu – Dămăroia …

„Fenomenul dezvoltării imobiliare necontrolate și, deseori în afara legii, a zonei protejate Bazilescu și a cartierului Dămăroia a început prin 2006. La vremea aceea, membrii clanurilor interlope din Cojasca și Fântânele cumpărau case vechi la un preț redus, le renovau și le revindeau de 5-6 ori mai scump. În plus, se ocupau cu vânzarea de mașini”, a declarat pentru București Fm Oliver Păiuși, membru în Comisia de Urbanism a Consiliului Local al Sectorului 1.

str Diaconul Coressi

„Ulterior, de prin 2008-2009, odată cu creșterea pieței imobiliare, membrii clanului Onoriu au început să construiască blocuri de câte trei etaje pe loturi de teren de pe care demolaseră locuințe individuale de câte trei camere. La început, pe vremea primarului Chiliman, construiau fără autorizație de construcție, urmând să obțină ulterior aceste autorizații. Ei făceau casele „la pas”, adică făceau 5 pași și puneau un stâlp de rezistență”, spune consilierul local.

„Prima dată au avut blatul la Sectorul 1, pe vremea lui Chiliman. De acolo a început problema. Aceste blocuri nu au autorizații de construire, nu au contracte pentru utilități, din cauza lipsei  autorizației, spre exemplu pe Diaconul Coresi 26, iau curent de la vecini”, susține Oliver Păiuși. „În plus, impozitul este foarte mic pentru că se plătește pentru vechea construcție, care nu mai există”, adaugă consilierul local USR.

Situația reală este dezastruoasă!

„Chiar și construcțiile care au autorizații de construcție, încalcă prevederile acesteia. Astfel au apărut, într-un cartier de case, blocuri de câte trei etaje, blocuri cu câte 20 de apartamente care au o amprentă la sol de 400 de metri pătrați, blocuri care depășesc cu 100% parametrii urbanistici din autorizația de construire, apartamente situate direct sub acoperișuri cu o înclinație de 45°, apartamente la subsol, construcții care ocupă, în loc de 45%, 100% din teren, care nu au spații verzi și nici locuri de parcare, blocuri care nu respectă retragerile față de proprietățile vecine.
Implicațiile asupra calității vieții oamenilor, atât cei care locuiesc în cartier, cât și cei care cumpără locuințe în aceste blocuri noi, sunt catastrofale”, spune Păiuși.

Calitatea vieții locuitorilor a scăzut!

„În primul rând, rețelele edilitare nu sunt dimensionate pentru construcții atât de mari. Spre exemplu, în cartierul Bazilescu, vara, pute pur și simplu, din cauza canalizării subdimensionate.
Nici străzile nu pot prelua fluxul de trafic pe care îl aduc noile construcții. Mai mult, deoarece aceste blocuri nu au la subsol numărul de locuri de parcare impus de lege, trotuarele și în parte carosabilul sunt blocate de mașinile parcate. Pentru că dezvoltatorii imobiliari obțin autorizații cu un anumit număr de locuri de parcare, dar, după finalizarea construcției, schimbă destinația spațiilor de la subsolul imobilelor din parcare în spațiu de locuit. Cu complicitatea unor notari din zonă și a unor funcționari de la ANCPI și de la Poliția Locală  a Sectorului 1, acești dezvoltatori vând sau închiriază apartamente la subsol, care în autorizația de construcție au funcția exclusivă  de parcare, pe durata existenței  construcției, deci apartamente care nu există și nu pot fi nici vândute și nici intabulate”, mai susține consilierul local de la Sectorul 1.

Blocuri noi se vor prăbuși la cutremur!

„Victime ale acestor grupuri infracționale constituite sunt și cumpărătorii. Sunt blocuri noi care se vor prăbuși la un cutremur de peste 7,5 ° pe scara Richter. Ele sunt construite în consolă. Grinda care preia forțele tăietoare, în caz de cutremur, ar trebui armată complet diferit. Grinda care preia consola se armează complet diferit. Au peste 20-30 de tone, iar o grindă armată necorespunzător se răsucește și se rupe. Sunt cel puțin patru blocuri cu consolele dublate, pentru că dezvoltatorul a ieșit cu consola cu 2 metri, în loc de o jumătate de metru, pentru a câștiga spațiu, pentru că ei vând la metru pătrat. Grinda de la etajul întâi, care preia forța de la o întreagă construcție nu va rezista, mai ales dacă este subdimensionată, dacă sunt subdimensionate armăturile, dacă fierul nu este bun sau dacă betonul și cimentul sunt aduse cine știe de pe unde”, a declarat Păiuși.

De ce se întâmplă toate acestea …

Fenomenul s-a amplificat pentru că dezvoltatorii și-au dat seama că nu există consecințe. Până acum, procurorii dădeau NUP, neînceperea urmăririi penale, pe motiv că faptele s-ar fi prescris. Și nu acționau în instanță pentru readucerea terenului la forma inițială sau a imobilului la parametrii stabiliți prin autorizația de construcție. Sau dezvoltatorii scăpau cu o amendă de 5-10 mii de lei. Acum, după modificarea legii, dacă construiești fără autorizație într-o zonă protejată, fapta nu mai constituie infracțiune, ci doar contravenție.

Oliver Păiuși acuză existența unui grup infracțional constituit din care ar face parte de la beneficiarii de autorizații de construcție, până la funcționari de la Primăria Capitalei, de la Primăria și Poliția Locală ale Sectorului 1, de la ANCPI și chiar notari din zonă.

Studiu de caz, strada Plaiul Muntelui Nr 67
Strada Plaiul Muntelui

Pe strada Plaiul Muntelui, la nr. 67, în Bucureşti, într-una din zonele cândva cele mai verzi şi liniştite din Capitală a „răsărit” o clădire care, sfidează  toate normele de urbanism. Imobilul e aproape lipit de peretele vecinilor, astfel încât aceştia pot vedea soarele eventual la televizor, nu are petic de spaţiu verde, deşi ar trebui să aibă minim 30%.

Blocul, fiindcă despre un bloc este vorba, este ridicat în zona protejată Bazilescu, unde, în mod normal, adică după lege, ar trebui să existe doar case mici, deoarece și parcelele sunt mici.
Blocul din Plaiul Muntelui 67  are autorizaţie de construire emisă de către Primăria Municipiului Bucureşti. Aici a fost construit un bloc de trei etaje. Autorizația prevede un imobil de P+2+M, dar mansarda a fost transformată într-un al treilea etaj.

Puțină istorie … In anul 1898, boierul Nicolae Bazilescu cumpăra moșia Maicanesti-Grefoaicele, care aparținea de comuna Băneasa din acele vremuri, moșie aflată in zona de nord-vest a orașului. Bazilescu parcelează terenul în loturi destul de mici, de 200 și ceva de metri pătrați, pentru case cu trei camere, cum își făceau pe atunci târgoveții,, și scoate jumătate dintre loturi la vânzare, la prețuri foarte mici. Cealaltă jumătate este donată primăriei. Până în 1913, 1.423 de persoane au cumpărat terenuri aici și au construit case. Infrastructură este pe măsura caselor ce se  construiau  în zonă la început. Acestei s-a dat numele de Bucureștii Noi. În 2004, parcelarea Bazilescu a fost clasată ca monument istoric.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.