După doi ani de PMUD, pietonii tot nu au loc în București!

În curând se vor împlini doi ani de când, la finele lui martie 2017, Consiliul General al Municipiului București adopta Planul de Mobilitate Durabilă București-Ilfov 2016-2030, pe scurt PMUD. În ciuda protestelor ONG-urilor care susțineau că strategia nu a fost supusă dezbaterii publice, mulți am sperat, atunci, că măcar o parte dintre prevederile acestui PMUD București-Ilfov vor deveni realitate.

Desigur, speranțele erau mari, pentru că se vorbea foarte frumos în strategie despre prioritizarea transportului public în dauna celui individual, dar și despre stimularea folosirii altor moduri de transport, cel cu bicicleta, cel pietonal.

Tot nu avem loc pe trotuare …

Nu voi încerca să vorbesc despre benzile pentru bicicliști, fiindcă știu mai bine care este situația acestora cei care se deplasează zilnic cu bicicleta. Dar, ceea ce știu eu foarte bine este cum stau lucrurile în ceea ce-i privește pe pietoni. Ei bine, la doi ani de la adoptarea PMUD București-Ilfov, pietonii tot nu au loc în București. Trotuarele sunt, în continuare, pline de obstacole, de gropi, de șanțuri, sunt în continuare pline de mașini parcate, de multe ori de-a curmezișul, astfel încât nu mai lasă loc pentru trecerea pietonilor, în dreptul trecerilor de pietoni etc.

Ca pieton obișnuit, abia te strecori, adesea, printre mașinile parcate, pe trotuar sau trebuie să le ocolești pe carosabil, ori să traversezi prin loc nepermis, fiindcă pe trecerea de pietoni a parcat cineva de-a latul. Nu mai vorbim despre pericolul la care ești expus din cauză că nu te poți asigura, înainte de a traversa, fiindcă șoferii parchează până lângă trecerea de pietoni.

Libera circulație a persoanelor cu nevoi speciale de deplasare rămâne un deziderat, frumos, dar îndepărtat!

Dacă pentru oamenii obișnuiți este greu și neplăcut să se deplaseze pietonal, persoanele cu nevoi speciale de deplasare, de la mame cu copii în cărucioare, până la persoane vârstnice, nevăzători, ori în scaune rulante sau chiar aceia care au un bagaj mai voluminos, sunt în mare pericol și, de multe ori, în imposibilitatea de a se deplasa.

Nu este vorba doar despre obstacolele frecvente, de la gropi, șanțuri, denivelări, rosturi, până la stâlpișori și diverse tipuri de bolarzi montați te miri unde. Este vorba despre ocuparea propriu-zisă a suprafeței trotuarelor de către mașini. Este vorba despre blocarea scăderilor de nivel de la marginea trotuarelor de către șoferii care găsesc că este mai comod să parcheze acolo. Ori, o persoană în scaun cu rotile sau care are dificultăți în deplasare din cauza vârstei, spre exemplu, ori o mamă cu un copil în cărucior se vor afla în dificultate sau chiar în imposibilitate de a se deplasa, dacă trebuie să coboare sau să urce o bordură înaltă.

Și toate acestea pentru că șoferii bucureșteni dar și autoritățile locale și centrale, consideră că este normal să se parcheze GRATUIT pe trotuar. În schimb, în țări de largă respirație democratică, pe care le admirăm, în mod declarativ, precum Franța, parcarea gratuită a dispărut de aproape 30 de ani, din 1990.

Mituri urbane și reglementări legale privind parcarea pe trotuare!

Din păcate, există și multe „mituri urbane” cu privire la parcarea pe trotuare, mituri care, însă, nu sunt spulberate de către cei îndreptățiți să aplice legea.

Astfel, de multe ori se spune că parcarea pe trotuare ar fi permisă, dacă s-ar lăsa un spațiu de 1 metru pentru circulația pietonilor. Această variantă constituie o încălcare a legii cu acceptul autorităților. Asta pentru că legislația cere anumite lățimi ale trotuarelor, libere, pentru a garanta accesibilitatea acestora pentru persoanele în scaune rulante. Dacă traficul pietonal se desfășoară, în mod constant, în dublu sens, lățimea minimă obligatorie a trotuarului este de 1,80 metri. Adică aceasta trebuie să fie suprafața liberă pentru circulația pietonilor, pentru a garanta dreptul la liberă circulație al persoanelor în scaune rulante.

Dacă pe trotuarul respectiv se circulă frecvent în dublu sens, lățimea minimă cerută de Normativul 51/2001 este de 1,50 metri, cu amenajarea la fiecare 25 de metri a unor buzunare pentru așteptare și întoarcere cu dimensiunile de 1,80×2,00 metri. Numai dacă pe un trotuar se circulă într-un singur sens și foarte rar în sens opus, lățimea acestuia poate fi de 90 de centimetri, dar cu aceeași obligație a asigurării buzunarelor pentru așteptare și întoarcere.

Deci, acea „legendă urbană” a metrului lăsat liber pentru pietoni este pur și simplu în afara legii!

Nevăzătorii vitregiți și ei de siguranță, în deplasarea prin București!

Și, dacă tot vorbim despre drepturile persoanelor cu dizabilități, o altă categorie defavorizată, în mod clar prin concepția și execuția infrastructurii pentru pietoni și transport public, sunt nevăzătorii. Prin tot orașul întâlnești tot felul de stâlpișori, biloane, bolarzilor, de diferite culori, din fier, piatră și cine știe ce alte materiale și care cu greu se disting de trotuarul pe care se află. Nu mai vorbim despre plăcile lipsă din pavajele unor bulevarde centrale, de la Brătianu, Kogălniceanu și Regina Elisabeta, până la Magheru.

Asta, în vreme ce legislația în vigoare spune clar că este interzisă amplasarea pe domeniul public a unor obstacole cu o înălțime mai mica de 75 de centimetri, deoarece acestea sunt extrem de periculoase pentru nevăzători. Din același motiv sunt interzise prin lege și rosturile din pavaj cu o lățime mai mare de 1,5 centimetri și stâlpișorii cilindrici, cu diametrul mai mic de 8 centimetri.

Tot pentru protecția persoanelor cu deficiențe de vedere și a nevăzătorilor, legea stabilește că obstacolele amplasate pe domeniul public trebuie să aibă o formă care să atenueze impactul, bolarzii trebuie să fie colorați altfel decât suprafața pe care sunt montați și trebuie semnalizați, suplimentar, cu bandă reflectorizantă, în partea de sus și în cea de jos. Totodată legea prohibește unirea bolarzilor între ei prin lanțuri sau cabluri, din aceleași rațiuni de protecție.

Oricum, așteptăm … Poate că, până în 2030, vom putea circula și noi, pietonii, în mod civilizat pe trotuare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.